Turismul gastronomic în Delta Dunării

Introducere

“Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile !”

Conform literaturii de specialitate (Petre Gâştescu, 1989), Delta Dunării reprezintă teritoriul cuprins între prima bifurcaţie a Dunării (Ceatalul Chiliei), mărginit la est de litoralul Mării Negre, la nord de braţul Chilia şi la sud de complexul lacustru Razim Sinoie.

Delta Dunării a fost declarată rezervaţie a biosferei de către Guvernul României in 1990, hotărâre confirmată prin Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, modificată prin Legea nr. 454/2001.

Delta Dunării este unica deltă din lume, declarată în întregime rezervaţie a biosferei, de asemenea una dintre cele mai întinse zone umede din lume, în special ca habitat al păsărilor de apă, fiind cea mai întinsă zona de stufărişuri compacte din lume.

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării din România este o zonă umedă vastă (580.000 ha) care acoperă Delta Dunării propriu-zisă, lacurile litorale Razim - Sinoe și cursul Dunării în amonte, până la Cotul Pisicii. Zona a fost declarată în 1990, de către UNESCO, rezervație a biosferei inclusă in Programul UNESCO “Omul și Biosfera” - MAB, patrimoniu natural de importanță mondială și sit RAMSAR. Delta Dunării reprezintă un teritoriu înscris în Lista Patrimoniului Mondial instituită prin Convenția UNESCO privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural. Delta Dunării se află inclusă în Reţeaua Natura 2000, listată de către WWF în cadrul Ecoregiunilor Europene Prioritare G200.

Prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viată pe care le găzduieşte într-un spaţiu relativ restrâns, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării constituie un adevărat muzeu al biodiversităţii, o bancă naturală de gene de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal.

Delta Dunării reprezintă una dintre cele mai complexe zone turistice din România şi una dintre marile atracţii ale ţării datorită unicităţii ei în zona europeană. Cele mai importante atracţii ale Deltei sunt:

- plajele întinse în zona litorală (Sulina, Petrişor);

- dunele de nisip (Caraorman, Sărăturile);

- vegetaţia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Cărorman, zăvoaie de plută şi sălcii uriaşe, stufărişuri, specii rare), cuprinzând peste 1150 de specii de plante;

- fauna piscicolă şi ornitolgică (peste 300 de specii de păsări şi circa 150 de specii de peşti);

- fond cinegetic şi piscicol.

Turismul în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

Potenţialul turistic natural şi antropic al Delta Dunării îi conferă un caracter de unicat în Europa şi chiar în lume, atât sub aspect ecologic, cât şi al modului de habitat în mediul deltaic, printr-o deosebită varietate şi originalitate peisagistică, morfohidrologică şi faunistică. Sub aspect turistic, este una din cele mai reprezentative şi mai valoroase zone din ţară.

Aceste particularităţi ale deltei au generat declararea sa ca Rezervaţie a Biosferei, fapt ce a impus unele restricţii în practicarea turismului. Astfel, este necesară promovarea doar a acelor forme de turism care să respecte condiţiile de protejare şi conservare a mediului.

Corelate cu motivaţiile principale de vizitare a deltei, aceste forme de turism sunt :

- turismul de cunoaştere (itinerant) – deţine ponderea principală în circulaţia turistică din deltă, vizitatorii căutând să cunoască într-un timp cât mai scurt frumuseţile deltei, locurile şi oamenii din zonă, istoria şi obiceiurile lor;

- turismul de odihnă şî recreere – este promovat în localităţile deltei şi pe litoralul deltaic al Mării Negre, fiind preferat mai ales de turiştii români, datorită condiţiilor naturale pe care le oferă zona;

- turismul rural şi forma sa particulară, agroturismul – constituie principala cale de dezvoltare economico – socială a localităţilor deltaice; cei mai mulţi turişti sunt interesaţi de obiceiurile localnicilor, multe diferite faţă de restul ţării, de satele tipic pescăreşti, cu case acoperite de stuf, de lotcile folosite ca principal mijloc de locomoţie, de preparatele pescăreşti fără asemănare. In turismul rural sunt promovate localităţile Crişan, Sf. Gheoghe, Mahmudia, Murighiol, Caraorman, Pardina, Letea;

- turismul ştiinţific – această formă de turism, practicabilă în grup sau individual, este puţin poluantă şî se adresează unui segment restrâns (specialişti, cercetători), accesul acestora este permis în zonele tampon şi restricţionat în zonele strict protejate;

- turismul balnear – se realizează prin valorificarea însuşirilor curative ale nămolurilor sapropelice de la Murighiol, indicate pentru tratarea reumatismului cronic;

- turismul pentru practicarea sporturilor – pescuit sportiv, vânătoarea sportivă, sporturi nautice. Se practică în zonele special amenajate de pe braţele Dunării, în lacuri şi canale, stabilite de Administraţia R.B.D.D.;

- alte forme de turism – fotosafari, birdwatching, scufundări – sunt din ce în ce mai solicitate, dar dotările corespunzătoare şi organizarea nu sunt încă la nivelul pe care îl asşteaptă turiştii.

În Planul Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Durabil în Delta Dunării este structurat oferta in destinaţia Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi întreg judeţul Tulcea într-un număr de linii de produs, sub forma unui tabel. S-a acordat, de asemenea, atenţie produselor esenţiale din cadrul fiecărei linii de produs şi s-a avut în vedere importanţa produsului pentru Delta Dunării, în perioada planificată de 5 ani (2009 - 2013).