Politică Publică românească din perioada pandemiei de Covid-19

1.Motivația alegerii temei studiului de caz :

Sănătatea este o componentă esențială a capitalului uman, conferind oamenilor capacitatea de a-și desfășura activitățile profesionale, domestice și recreaționale, să își atingă țelurile propuse și să-și urmeze aspirațiile. O vorbă din popor spune că “sănătatea este mai bună decât toate” iar acum, mai mult ca niciodată, a devenit si mai necesară. Contextul actual a responsabilizat și a îndemnat aplicarea unor măsuri menite să sustina sistemul nostru medical perceput, nemeritat, ca fiind cel mai slab din Europa. Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici din România la servicii medicale și asupra calității acestor servicii este considerabil..Acest studiu propune o analiză asupra implicațiilor precarității economice, în ceea ce privește politici publice in sistemul sanitar. Contextul politicilor recente provocate de virusul COVID19 a sistemul sanitar au adus subiectul de reforma pe agenda publică. Efectul va duce la deteriorarea stării de sănătate a bolnavilor cronici și la creșterea presiunii asupra unui sistem medical deja suprasolicitat

2.Sumar executiv :

Primul caz confirmat de infectare cu noul coronavirus în România a fost anunțat pe 26 februarie 2020. Două săptămâni mai târziu, pe 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat epidemia cu virusul SARS-CoV-2 drept pandemie.

În România, pandemia a avut inițial o evoluție relativ stabilă, numărul zilnic de cazuri noi rămânând sub 500 pentru primele 4 luni de la debut, la finalul lunii septembrie 2020 România a ajuns la peste 125.000 de cazuri COVID-19 confirmate, înregistrând o medie de 1.500 de cazuri noi în fiecare zi cu un vârf de peste 2000.

Avind in vedere situația și rata de infectare autoritațile au emis planuri de masuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID19.

Limitarea internărilor programate in raport cu gradul de ocupare a paturilor se reduc cu până la 80% internările programate, precum intervențiile chirurgicale programate pentru pacienții cronici în unitățile sanitare. Această măsură propune reducerea gradului de infectare precum si locuri cu 80% mai multe disponibile pentru persoanele infectate și reducerea cu până la 50% a activității ambulatorii față de luna februarie.

Primul Ordin al Ministrului Sănătății privind planul de măsuri și lista spitalelor COVID-19 a stabilit o rețea de spitale de suport la nivel național, cu rolul de a prelua pacienți de la spitalele de boli infecțioase

Un sistem centralizat pentru raportarea zilnica în sistemul electronic centralizat al Ministerului Sănătății (MS) situația ocupării paturilor. Această măsură se impune atât pentru a asigura capacitatea de preluare a cazurilor de către spitale, cât și pentru economia de resurse materiale și umane .

. Asigurarea asistenței medicale pentru pacienții testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 se va realiza prin implicarea etapizată a spitalelor:

1.Spitale de faza I -spitale de boli infecțioase in sistem pavilionar;

-internează pacienții simptomatici;

-tratează formele medii,severe și critice.

2.Spitale de faza II -se bazaează pe sistemul pavilionar disponibil in

spitalele de boli ;

-dedicate Covid -19 in intregime sau parțial,doar dacă pot

asigura circuite complet separate;

-preiau bonlavii atunci cand spitalele de faza I sunt depașite;

-tratează formele usoare,medii,severe și critice;

-externează/transferă toți pacienții din zonă dedicate COVID.

3.Spitale de suport -se recomandă să nu fie spitale importante de urgență din

zona,care pot prelua alte patologii;

-preiau bonlavii atunci când celelalte spitale sunt depașite;

- tratează formele usoare,medii iar cazurile severe și critice

in cazul existenței unei secții ATI;

-exterează/transferă toți pacienții și rămân in expectativă