Comunicare și Relații Publice

COMUNICAREA NONVERBALÃ

Introducere

Mi-am ales aceasta tema pentru proiectul de cercetare deoarece consider ca foarte puţini oameni pun accentul în viaţa de zi cu zi pe limbajul nonverbal. Ar trebui să ştim, să învăt, importanţa lui deoarece putem să fim foarte usor manipulaţi şi minţit prin linbajul trupului. Fiecare persoană se foloseşte de el voluntar sau involuntar dar cred că nu realizăm sau nu conştientizăm adevarata lui putere.

Prin aceasta analiză aş dori să demonstrez importanţa contribuţie a limbajului nonverbal, în special cea dată de elementele feţei, cum o singură privire, o singură ridicare din sprânceană poate însemna atât de mult.

Comportamentul nonverbal are valoare comunicativă, este ambigu, exprimă atitudinile noastre şi sentimentele care le trăim în acele moment, are aproape aceaşi semnificaţie în întreaga lume deşi poartă o puternică amprentă culturală şi socială.

În continuarea proiectul vom înţelege, semnificaţia, importanţa şi mai ales ajutorul care ni-l oferă limbajul trupului în fiecare zi.

Cap. l

Teorii despre limbajul nonverbal şi minciuna

Prin comunicarea nonverbală înţelegem ”transmiterea voluntară sau involuntară de informaţii şi exercitarea influenţei prin intermediul elementelor comportamentale şi de prezenţa fizică a individului sau ale altor unităţi sociale(grupuri sau unităţi umane), precum şi percepţia şi utilizarea spaţiului şi timpului ca şi artefactelor”(S. Chelcea, 2005,11)

Comunicarea nonverbală este comunicarea fără cuvinte şi este de două feluri:comunicarea paraverbală şi limbajul trupului.Limbajul trupului este cel mai puternic efect asupra celorlalţi. Mehrabain-cercetător american a cercetat fenomenul şi a ajuns la concluzia că un interlocutor este impresionat de cuvinte în proporţie de 8%, de intonaţie 23% şi de limajul trupului în proporţie de 69%.

Limbajul trupului imprimă şi nota atmosferei în care are loc interacţiunea. Un individ cu o mimică zâmbitoare, tonică, dinamică induce o stare de bine, în opoziţie cu un individ apatic, lipsit de tonus şi neîngrijit.

În comunicarea interumană 35% reprezintă comunicarea verbală şi 65% comunicarea nonverbală după unii autori ponderea fiind chiar de 90%. În mediul urban, persoanele active întâlnesc zilnic zeci sau sute de persoane cu care comunică non verbal.

Paul Ekman (1997b) consideră ca expresiile faciale comunică informaţii, însă nu întotdeauna sunt intenţionate. În timp ce oamenii fac miscări faciale pentru a transmite un mesaj, espresiile faciale ale emoţiilor sunt neintenţionate.

În lucrarea The repertoire of nonverbal behavoir:categorie, origins, usage and coding(1969, apud S.Chelcea, 2003, 130-135) Paul Ekman si Wallace F. Friesen propun un sistem de categorii pentru clasificarea comportamentului nonverbal având la baza originile, funcţiile şi coordonarea acestora. Printre ele se afla şi expresiile faciale (affect displays) sunt miscările faciale care exprimă starea emoţională; ele pot fi intenţionate sau neintenţionate.