Psihologia educație

Seminar
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 4717
Mărime: 44.98KB (arhivat)
Publicat de: Bianca T.
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: ion ion

Cuprins

  1. 1. Formele educaţiei
  2. 2. Perspective asupra inteligenţei – Teoria inteligenței emoționale (D. Goleman) şi Teoria inteligenţei fluide şi cristalizate (R. Cattell)
  3. 3. Obiectivele educaţionale. Taxonomia obiectivelor cognitive. Operaţionalizarea obiectivelor – modelul lui Mager
  4. 4. Curriculum şi tipuri de curriculum

Extras din seminar

1. Formele educaţiei

1. Educaţia formală. Lat. formalis – organizat, legal

2. Educaţia nonformală. Lat. nonformalis – în afara formelor oficiale de organizare.

3. Educaţia incidentală sau informală. Lat. informalis – fără formă, involuntar, inconştient, neaşteptat.

1. Educaţia formală

• Educaţia formală se referă la totalitatea influenţelor intenţionate şi sistematice elaborate în instituţii specializate (şcoală, universitate), pe bază de planuri de învăţământ, programe şi manuale şcolare şi vizează, în primul rând, asimilarea unor sisteme de cunoştinţe.

• Trăsăturile (caracteristicile) principale ale educaţiei formale sunt:

– Structurarea procesului educaţional pe parcursul a 15-20 de ani de studiu;

– Sistematizarea conţinuturilor astfel încât elevii să fie iniţiaţi progresiv în domeniul cunoaşterii, să dobândească deprinderi, să-şi formeze capacităţi şi atitudini care să permită autonomizarea treptată a educaţiei;

– Dirijarea (conducerea) procesului educaţional de către specialişti cu competenţă didactică;

– Evaluarea procesului educaţional, pentru a facilita reuşita elevilor şi, concomitent, transparenţa acţiunii didactice.

– Selectivitatea informaţiilor – informaţiile primite sunt cu grijă selectate şi structurate, caracterizându-se prin rigurozitate ştiinţifică.

• Limite ale educaţiei formale:

– Experienţa monodisciplinară a profesorilor specializaţi în predarea diferitelor discipline;

– Preocuparea pentru parcurgerea volumului mare de cunoştinţe impuse de programă nu mai lasă loc şi timp suficient pentru imprevizibil, pentru faptele de viaţă, pentru identificarea, analiza şi interpretarea informaţiei acumulate în afara şcolii;

– Ambiţiile unor profesori de a atrage către propria disciplină o parte cât mai mare din atenţia şi timpul de studiu individual al elevilor;

– Predispunerea către rutină şi monotonie.

2. Educaţia nonformală

• Educaţia nonformală se referă la totalitatea activităţilor educative desfăşurate în afara programului instituţionalizat, activităţi care au un caracter opţional sau facultativ; în acelaşi sens se foloseşte expresia de educaţie extraşcolară.

• În pedagogie, termenul nonformal desemnează o realitate educativă mai puţin formalizată sau neformalizată, însă întotdeauna cu efecte formative (educative); neformal nu înseamnă neformativ sau needucativ.

• Trăsăturile (caracteristicile) principale ale educaţiei nonformale sunt:

– Varietatea conţinuturilor

– Flexibilitate în abordarea acestor conţinuturi (diferenţierea conţinuturilor şi a tehnicilor de lucru);

– Caracter opţional sau facultativ;

– Implicarea mai profundă a elevului (sau a persoanei educate în organizarea şi desfăşurarea actului educaţional);

– Răspunde intereselor variate şi motivaţiei intrinseci a elevilor.

• Educaţia nonformală vine în întâmpinarea nevoilor de educaţie a diverselor categorii de oameni: tineri, persoane supradotate, persoane cu deficienţe de învăţare, persoane cu nevoi speciale, şomeri, specialişti etc.

• Obiective ale educaţiei nonformale:

– Desăvârşirea profesională sau iniţierea într-o nouă profesie;

– Educaţia pentru sănătate, timpul liber etc.

3. Educaţia informală

• Educaţia informală se referă la totalitatea ideilor, deprinderilor, obişnuinţelor pe care elevii le dobândesc în chip spontan, în afara mediului educaţional instituţionalizat; este expresia experienţei de viaţă a elevului.

• Educaţia informală include totalitatea informaţiilor neintenţionate, difuze, eterogene, voluminoase (sub aspect catitativ) cu care este confruntat individul în viaţa de zi cu zi şi care nu sunt selectate, organizate, prelucrate din punct de vedere pedagogic.

• Se realizează prin familie, cercul de prieteni, mass-media etc.

Preview document

Psihologia educație - Pagina 1
Psihologia educație - Pagina 2
Psihologia educație - Pagina 3
Psihologia educație - Pagina 4
Psihologia educație - Pagina 5
Psihologia educație - Pagina 6
Psihologia educație - Pagina 7
Psihologia educație - Pagina 8
Psihologia educație - Pagina 9
Psihologia educație - Pagina 10
Psihologia educație - Pagina 11
Psihologia educație - Pagina 12
Psihologia educație - Pagina 13
Psihologia educație - Pagina 14
Psihologia educație - Pagina 15
Psihologia educație - Pagina 16
Psihologia educație - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Psihologia educatie.doc

Alții au mai descărcat și

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

Contabilitatea primăriei Sfântu Gheorghe

Capitolul I 1.1.Prezentare generală Sfântu Gheorghe este municipiul de reședință al județului Covasna, Transilvania, România, format din...

Balanța de plați externe

Instrument economico-statistic in care se includ si se compara incasarile si platile realizate de o tara, din relatiile sale economice, financiare...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Rata dobâznii de politică monetară

Prezentare generala Rata dobanzii si nivelul optim al acesteia a fost considerata ca obiectiv fundamental al politicii moentare in anii `70,...

Te-ar putea interesa și

Deficiențe de Vedere

Argument G. Dumas consideră ochiul „oglinda trupului şi a sufletului”, privirea cu gama ei de expresivitate, fiind mereu alta în diferite stări...

Microurme

Criminalistul român C. Turai este de părere că specialistul criminalist trebuie să aibă „răbdarea şi intuiţia unui mare artist” Pentru o mai bună...

Coordonatele psihopedagogice contemporane ale relației familie - școală

Argument: motivatia alegerii temei. Într-un context în care discursul public si chiar si arealul cercetării stiintifice pare să fie invadat,...

Integrarea Școlară

ARGUMENT Această lucrare vizează o mai bună integrare a copiilor cu tulburări de limbaj în mediul şcolar. Societatea şi în special comunitatea...

Rolul examenului psihologic în reorientarea profesională a persoanelor disponibilizate

CAPITOLUL I. Educaţia adulţilor, educaţia permanenta, educaţia de-a lungul întregii vieţi 1.1 Noţiuni introductive Terminologia care descrie...

Rolul psihologului școlar

INTRODUCERE Actualitatea temei. Meseria de psiholog sau consilier şcolar este una relative nouă în sfera ocupaţiilor din Republica Moldova, dar...

Abordări Conceptuale în Negocierea Corporativă

INTRODUCERE Cu mulţi ani în urmă schimbarea era mai lentă, iar stabilitatea reprezenta mai degrabă o regulă decât o excepţie. În anii ’70, însă,...

Importanța psihologiei în educație

Psihologia , este la fel de veche precum specia umană , ca preocupare omenească de cunoaştere a sufletului , însă , psihologia ca ştiinţă , a fost...

Ai nevoie de altceva?