Austria

Asezare geografica, vecini

Austria are noua diviziuni administrative, provincii federale (bundeslander). Acestea sunt: Burgenland cu resedinta la Eisenstadt; Karnten (Carinthia), cu resedinta la Klagenfurt; Niederosterreich (Austria Inferioara), resedinta la Viena; Oberosterreich (Austria Superioara) avand resedinta la Linz, Salzburg avand resedinta cu acelasi nume, o alta provincie este Steiermark (Styria) cu resedinta la Graz; Tirol, resedinta la Innsbruck; Vorarlberg, resedinta avavd-o la Bregenz si Wien fara resedinta.

Republica Austria este un stat in Europa Centrala situate intre 46º22 si 49º01 latitudine N si 9º22 si 17º10 longitudine E. Avand o suprafata de 83.853 de km² Austria este limitata la nord-est de Republica Ceha, la nord-vest de Germania, la vest de Elvetia, la sud-vest de Italia, la sud de Slovenia, la sud-est de Ungaria si la est de Slovacia.

Scurt istoric

Locuit de iliri, apoi de celti, tinutul dintre Dunare si Alpi face parte din secolul I i.Hr.pana in secolul al V-lea d.Hr. din provinciile romane Raetia, Noricum si Pannonia. La sfarsitul secolului al VIII-lea, teritoriul Austriei, locuit de triburi germanice, intra in componenta statului franc, iar ulterior a Imperiului Romano-German. In 1278 ducatul Austriei este cucerit de regele german Rudolf I de Habsburg care-l acorda ca feuda, in 1282, celor doi fii. In 1453 Austria devine arhiducat. Reprezentantii dinastiei de Habsburg, care vor domni pana in 1918, sunt totodata regi ai Germaniei si imparati ai Imperiului Romano-German (pana in 1806). In stapanirea dinastiei de Habsburg intra in sec. Al XVI-lea Bohemia, Moravia, Silezia si Ungaria Occidentala, Imperiul Habsburgic devenind astfel un stat multinational si totodata o mare putere europeana. In cursul razboiului antiotoman din anii 1683-1699 incepe expansiunea Imperiului Habsburgic spre SE (ocuparea intregii Ungarii, a Transilvaniei, a unor parti din Slovenia si Croatia si, in 1718, a Banatului). In timpul domniei imparatilor Maria Teresia (1740-1780) si Iosif II (1780-1790) sunt adoptate o serie de reforme pe linia absolutismului luminat. In vremea lui Francisc I (1792-1835), care renunta in 1806 la coroana Imperiului Romano-German, ramanand Imparat al Austriei, imperiul s-a aflat in fruntea coalitiilot organizate contra Frantei republicane si napoleoneene

Infrant in razboiul din 1859 (de Franta aliata cu regatul Sardiniei) si n cel din 1866 (de Prusia si Italia), Imperiul Habsburgic pierde pozitia hegemona in Confederatia Germana, astfel incat in urma pactului dualist din 1867 se constituie Imperiul Austro-Ungar care ocupa 676.000 de km² si era format din 55 de milioane de locuitori, din care faceau parte: germani, unguri, cehi, polonezi, sarbi, romani, croati, sloveni, italieni etc. Prin incheierea aliantei cu Germania (1879), sunt puse bazele Triplei Aliante; asasinarea la Sarajevo a lui Franz Ferdinand, mostenitorul tronului (28.06.1914), duce la declansarea Primului Razboi Mondial (1914-1918). Dupa destramarea Imperiului Austro-Ungar si abdicarea imparatului Carol I de Habsburg, este proclamata, la 12.12.1918, Republica Austria, stat federal, ale carui granite au fost stabilite la 10.09.1919 prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye. Constitutia din 01.10.1920 fixeaza neutralitatea ca principiu al politicii de stat. Austria este ocupata si transformata, la 11.03.1938, in provincie a Germaniei naziste (sub numele de Ostmark). In primavara anului 1945 este eliberata de trupele coalitiei antihitleriste, iar la 27.04.1945 este proclamata cea de-a doua republica, Austria fiind insa impartita in patru zone de ocupatie. Tratatul de stat, semnat la Viena, la 15.05.1955, restabileste suveranitatea Austriei. Parlamentul austriac voteaza la 26.10.1955 Legea Constitutionala asupra neutralitatii permanente a statului. Partidul Socialist si Partidul Populist domina scena politica postbelica., iar in 1995, Austria devine membru al Uniunii Europene.

Evolutia paleogeografica

Lantul muntos al Alpilor s-a format in orogenul alpin, fiind un rezultat al coliziunii dintre placile Europeana si Africana.

Orogeneza alpina a inceput acum 150 de milioane de ani printr-un proces de incretire si sedimentare a rocilor din aceasta zona. Aceste fasii de roci au fost inghesuite unele peste altele, proces ce a culminat cu actuala ridicare a Alpilor, ridicare ce are loc de 10 milioane de ani. Alpii se afla intr-un continuu proces de ridicare, iar eroziunea ii afecteaza incontinuu.

O sectiune transversala a Alpilor demonstreaza o oarecare simetrie: lanturile de nord si de sud sunt formate din calcar, iar centrul este compus din roci cristaline. Acest lucru se datoreaza faptului ca centrul lantului muntos este format din roci mai vechi si de adancime mai mare.

Relieful

Austria este o tara cu relieful predominant muntos, cu o altitudine medie de 910 m.In general lanturile majore de munti merg in directia est-vest si sunt separate unele de altele prin vai inguste. Lanturile muntoase din nord sunt Alpii Tirolului de Nord si Alpii Salzburgului. Printre cele centrale se numara Muntii Hoche Tauern, care au cel mai inalt varf din tara Grossglockner (3.797 m.) unde se afla si ghetarul Pasterze unul din cei mari din Europa. In sud se afla Alpii Otzal.Zillertaler, Alpii Carnic si Muntii Karawanken. Intre trecatori cele mai importante sunt Brenner si Semmering.

Suprafata ocupata de campii este foarte mica. Campia este doar in zona Vienei, numita Bazinul Dunarii. Principalul curs de apa este Dunarea care intra in Austria la Passau, apoi trece prin Linz, Viena la Bratislava pe granita slovaca. Afluentii austriaci ai Dunarii sunt Inn, Traun Enns si Ybbs. In sud, rauri importante sunt Mur si Murz. Sistemul hidrografic al acestei tari include numeroase lacuri, printre care si Bodensee, formand granita de vest cu Liechtenstein si Elvetia si Lacul Neusiedler in Burgenland aproape de Ungaria. Acest lac este situat la 115 m. altitudine(cel mai jos)..