Geografia istorică și politică - românii

Secolul VIII (anul 753) î. Hr. – data legendara a fondarii Romei de catre Romulus, prin regruparea mai multor sate latine si sabine, pe colina Palatin.

Poporul etrusc contribuie la ridicarea Romei la rangul de capitala a regiunii.

Anul 390 î. Hr. – Galii înving armata romana în batalia de la Allia (din Câmpia Padului), distrug Roma, cu exceptia Capitoliului.

264 – 146 î. Hr. – razboaiele punice (contra armatei Carthaginei, condusa de Hannibal; initial, Hannibal a învins legiunile romane la Cannes (216 î. Hr.), a cucerit Spania, dar este învins în cele din urma în batalia de la Zama (202 î. Hr), în nordul Africii, de Scipion Africanul.

Sec. II î. Hr – Romanii cuceresc Grecia, apoi Asia Mica, Iudeea, Siria, Spania si Galia (52 î. Hr. – batalia de la Alésia).

Începutul Imperiului Roman (Republica Romana), 509 î.Hr.

Imperiul Roman dupa razboaiele punice 146 î.Hr.

Roma este macinata de razboaie civile: 107-79 î. Hr. – Marius, apoi Sulla conduc Roma cu sprijinul armatei;

60 î. Hr. - Pompei, Crassus (cel care a înabusit rascoala gladiatorilor, condusi de Spartacus) si Iulius Cezar formeaza un triumvirat. Razboi civil, Cezar este ucis în martie 44 î. Hr.

43 î. Hr. – al doilea triumvirat, format din Antoniu, Octavian si Lepidus. Eliminându-si rivalii, Octavian ramâne singurul conducator al imperiului.

96 – 192 d. Hr. – epoca de aur a imperiului, când ajunge la extinderea maxima, sub conducerea lui Traian, Adrian, Marc Aureliu.

Se contureaza organizarea politico-administrativa a oraselor si a imperiului, având în centru (forum) institutiile si preocuparile politice si lucrarile edilitare (piete, teatre, terme, apeducte).

Imperiul Roman dupa moartea lui Augustus 14 d.C.

Batalia de la Teutoburger Wald – a avut loc între germani si romani în septembrie anul 9 e.n., rezultatul ei fiind înfrângerea zdrobitoare a trei legiuni romane cu trupele anexe, care erau sub conducerea lui Publius Quinctilius Varus.

Oastea germanilor era condusa de Arminius, („Hermann“), unul dintre printii tribului german Cherusk. În timpul conflictului a fost nimicita o optime din efectivul legiunilor romane.

A fost o batalie decisiva, în care Imperiul Roman renunta definitiv sa-si continue politica de expansiune pe teritoriul Germaniei, granita romana devenind Elba.

Imperiul Roman în timpul împaratului Traian 98-117 d.Hr.

235 – 284 d. Hr. – criza din sec. III, timp de 50 de ani.

Amenintat de germani si de persi, Imperiul roman se destrama; perioada de anarhie militara. Împaratii Gallian (260-268) – lupte cu dinastia sasanida a partilor, Aurelian (270-275) – cuceritor al Palmyrei din est (272) apoi al Imperiului Gallic din vest, care s-a individualizat în contextul istoric favorabil anarhiei; Diocletian (284-305) – crearea tetrarhiei, cu divizarea imperiului, salveaza situatia. Persecutarea crestinilor.

Împaratul Constantin cel Mare, prin Edictul de la Milan (313 d. Hr.), acorda crestinilor dreptul de a-si practica religia. Creeaza o noua capitala a imperiului – la Constantinopol.

Secolul VIII (anul 753) î. Hr. – data legendara a fondarii Romei de catre Romulus, prin regruparea mai multor sate latine si sabine, pe colina Palatin.

Poporul etrusc contribuie la ridicarea Romei la rangul de capitala a regiunii.

Anul 390 î. Hr. – Galii înving armata romana în batalia de la Allia (din Câmpia Padului), distrug Roma, cu exceptia Capitoliului.

264 – 146 î. Hr. – razboaiele punice (contra armatei Carthaginei, condusa de Hannibal; initial, Hannibal a învins legiunile romane la Cannes (216 î. Hr.), a cucerit Spania, dar este învins în cele din urma în batalia de la Zama (202 î. Hr), în nordul Africii, de Scipion Africanul.

Sec. II î. Hr – Romanii cuceresc Grecia, apoi Asia Mica, Iudeea, Siria, Spania si Galia (52 î. Hr. – batalia de la Alésia).

Începutul Imperiului Roman (Republica Romana), 509 î.Hr.

Imperiul Roman dupa razboaiele punice 146 î.Hr.

Roma este macinata de razboaie civile: 107-79 î. Hr. – Marius, apoi Sulla conduc Roma cu sprijinul armatei;

60 î. Hr. - Pompei, Crassus (cel care a înabusit rascoala gladiatorilor, condusi de Spartacus) si Iulius Cezar formeaza un triumvirat. Razboi civil, Cezar este ucis în martie 44 î. Hr.

43 î. Hr. – al doilea triumvirat, format din Antoniu, Octavian si Lepidus. Eliminându-si rivalii, Octavian ramâne singurul conducator al imperiului.

96 – 192 d. Hr. – epoca de aur a imperiului, când ajunge la extinderea maxima, sub conducerea lui Traian, Adrian, Marc Aureliu.

Se contureaza organizarea politico-administrativa a oraselor si a imperiului, având în centru (forum) institutiile si preocuparile politice si lucrarile edilitare (piete, teatre, terme, apeducte).

Imperiul Roman dupa moartea lui Augustus 14 d.C.

Batalia de la Teutoburger Wald – a avut loc între germani si romani în septembrie anul 9 e.n., rezultatul ei fiind înfrângerea zdrobitoare a trei legiuni romane cu trupele anexe, care erau sub conducerea lui Publius Quinctilius Varus.

Oastea germanilor era condusa de Arminius, („Hermann“), unul dintre printii tribului german Cherusk. În timpul conflictului a fost nimicita o optime din efectivul legiunilor romane.

A fost o batalie decisiva, în care Imperiul Roman renunta definitiv sa-si continue politica de expansiune pe teritoriul Germaniei, granita romana devenind Elba.

Imperiul Roman în timpul împaratului Traian 98-117 d.Hr.

235 – 284 d. Hr. – criza din sec. III, timp de 50 de ani.

Amenintat de germani si de persi, Imperiul roman se destrama; perioada de anarhie militara. Împaratii Gallian (260-268) – lupte cu dinastia sasanida a partilor, Aurelian (270-275) – cuceritor al Palmyrei din est (272) apoi al Imperiului Gallic din vest, care s-a individualizat în contextul istoric favorabil anarhiei; Diocletian (284-305) – crearea tetrarhiei, cu divizarea imperiului, salveaza situatia. Persecutarea crestinilor.

Împaratul Constantin cel Mare, prin Edictul de la Milan (313 d. Hr.), acorda crestinilor dreptul de a-si practica religia. Creeaza o noua capitala a imperiului – la Constantinopol.