Extras din seminar

1. Evoluția numerică a populației

Numărul populației din Municipiul Cluj-Napoca a oscilat de-a lungul timpului, în prezent, aflându-se într-o ușoară creștere. Ajunge de la o valoare minimă de 60 000 de locuitori, înregistrată în 1912, la o valorea maxima de 325 000 în anul 1992, iar in 2010, numărul locuitorilor depășește 300 000 de locuitori.

Printre cauzele care au generat creșteri importante se numără și migrația internă foarte puternică, Cluj-Napoca fiind al doilea oraș din țară unde tinerii migrează din alte orașe în căutarea unui loc de muncă, precum și migrația rural-urban.

De asemenea, dezvoltarea economică a orașului a generat un număr cât mai mare de locuitori, Cluj-Napoca fiind unul dintre cele mai importante centre economice ale țării.

Populația Municipiului Cluj-Napoca cunoaște o evoluție ascendentă până în anul 1992, după care scade puternic. Această scădere a populației se explică prin migrația unui număr semnificativ de cetățeni ai orașului spre țările occidentale și totodată printr-o rată a natalității scăzută.

Cluj-Napoca s-a dezvoltat d.p.d.v. demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând de peste 5 ori ca număr de locuitori. Creșterea demografică din cea de a doua jumătate a secolului XX se datorează în mare parte așezării în localitate a populației din mediile rurale adiacente.

2. Dinamica demografică

2.1. Mișcarea naturală

2.1.1. Natalitatea

Rata natalității este destul de ridicată, în 2010, atingând o valoare de 10,5 ‰.

În 1996, aceasta atinge o valoare de 9,1‰, fapt explicat de motive politice, și anume politicile pro-nataliste adoptate de Nicolae Ceaușescu: “Decretul 770”, care interzicea avorturile, determinând astfel, o creștere a ratei natalității până la 13,8‰ în 1977. Odată cu căderea comunismului, în 1989, începe să scadă și valoarea natalității, ajungând la o valoare de 8,4‰ în 1992.

În 2002 atinge o valoare de 7,2‰, în mare parte datorită reducerii gradului de sărăcie, a dezvoltării economice, poziției femeii în societate ceea ce a făcut ca tinerii sa se căsătorească mai târziu, punând carierea pe primul loc și apoi nașterea unui copil. Familiile au urmărit creșterea unui număr cât mai mic de copii pentru a le creea condiții și o educație cât mai bună.

2.1.2. Mortalitatea

Valoarea ratei mortalității în Municipiul Cluj-Napoca se află într-o continuă creștere până în anul 2002, după care începe sa scadă. Atinge un minim de 7‰, în anul 1966 și un maxim de 9,6‰ în 2002.

Începând cu anul 2002 și până în 2010, rata mortalității scade ușor ajungând la o valoare de 8,8‰.

2.1.3. Mortalitatea infantilă

Valoarea ratei mortalității infantile atinge 35,7‰ în anul 1966, în mare parte datorită insuficienței sistemului sanitar și a infrastructurii proaste.

De asemenea, lipsa de comunicare cu părinții și a informării mamelor sunt cauze care genreaza o valoare ridicată a ratei mortalității infantile.

În 1977, aceasta atinge valori impresionante, iar de atunci se află intr-o continuă scădere. Totuși, rata mortalității infantile este foarte mare, raportată la media europeană, valoare explicată de faptul ca mai mult de jumătate din decese sunt cauzate de complicațiile la naștere.