Mitropolitul Dosoftei

INTRODUCERE

Prin prezenta lucrare de seminar doresc sa scot in evidenta viata si activitatea marelui Mitropolit Dosoftei cel care a pus bazele limbii literare romanesti in biserica.

Prezenta lucrare nu este foarte ampla, cuprinzand doar doua capitole, unul despre viata mitropolitului si cel de-al doilea despre opera sa.

In prima parte am dorit sa scot in evidenta cat mai multe aspecte din viata Mitropolitului Dosoftei. Acestea constau in informatii despre viata sa inainte de a se calugari, dar si dupa ce a devenit mitropolit de Moldova.

In partea a doua am vorbit despre opera sa in general, dar si despre cea mai cunoscuta opera a sa si anume Psaltirea in versuri.

Lucrarea se sfarseste cu concluziile, acestea reprezentand esentialul in urma cercetarii despre Mitropolitul Dosoftei.

BIOGRAFIA MITROPOLITULUI DOSOFTEI

Printre marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din secolul al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei.

Mitropolit Dosoftei, numit ca mirean Dimitrie Barila, s-a nascut in jurul anului 1624, din neam de mazili din parintii Leontie si Maria (Misira) din Suceava.

Multe date exacte privind prima parte a vietii sale nu exista. Se presupune ca ar fi studiat la Iasi pe langa biserica Sfintii Trei Ierarhi, la Lvov la scoala Fratiei ortodoxe. A invatat limbi precum greaca, latina, slavona, polona, ucrainiana, devenind unul din poliglotii vreimii. La acestea a adaugat si disciplinele umaniste, obisnuite in scolile vremii: poezia, retorica etc.1

Dupa terminarea studiilor s-a intors in Moldova, calugarindu-se la manastirea Probota (jud. Iasi) in 1649.

In anul 1658 Mitropolitul Dosoftei a ajuns episcop al Husilor, iar in 1660 episcop al Romanului. A pastorit scaunul Tarii de Jos timp de 11 ani, pana in 1671 cand a fost ales mitropolit al Moldovei. A pastorit in conditii grele din cauza razboaielor dintre turci si poloni, fiind nevoit sa se refugieze, dar in final este reasezat pe scaunul Mitropoliei in anul 1675.

De acum, timp de peste 10 ani, el desfasoara o sustinuta si sistematica activitate de talmacire si imprimare a cartilor de slujba bisericeasca in limba romana.2

Inca de cand isi petrecea viata in manastirea Probota se observau preocuparile carturaresti ale Mitropolitului. In 1650 a tradus in romaneste Istoriile lui Herodot, a tradus un Pateric grecesc, cartea Mantuirea pacatosilor a lui Agapie Landos si fragmente din Viata si minunile Sf. Vasile cel Nou.