Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir -născut 26 octombrie 1673 – decedat 21 august 1723.

A fost domnul Moldovei  în două rânduri martie - aprilie 1693 și 1710 -1711 și un mare cărturar  al umanismului românesc.

Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf,geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor.

Ostatic la Constantinopol

Principala preocupare a tânărului a fost învăţătura, ceea ce avea să-l ajute să devină un spirit enciclopedic, reprezentant strălucit al umanismului românesc şi prefigurator al iluminismului.

La 15 ani a fost luat ostatic la Constantinopol, unde a stat 22 de ani, prefăcându-şi condiţia de ostatic în cea a cărturarului care avea să-şi desăvârşească cunoştinţele la Academia Patriarhiei Ecumenice şi care avea să-şi însuşească îndeaproape limba şi cultura Imperiului Otoman. Din martie 1693 până în luna aprilie a aceluiaşi an, după moartea tatălui său, a fost domn al Moldovei, dar, întrucât Înalta Poartă nu l-a confirmat, s-a întors la Constantinopol pentru a-şi continua studiile. S-a căsătorit cu fiica lui Şerban Cantacuzino, Casandra, care i-a dăruit mai mulţi copii, între care viitorul poet, scriitor şi diplomat rus Antioh Dimitrievici Cantemir (1709-1744). În 1714 a devenit primul membru român al Academiei din Berlin.

Ca membru al Academiei din Berlin a corespondat cu Leibniz, încercând să stabilească principiile fondării unei Academii Ruse

A devenit consilier intim al lui Petru I (după ce a fost ajutat de ambasadorii Olandei și Franței la Înalta Poartă) și a desfășurat o activitate științifică rodnică.

Lângă Harkov i s-a acordat un domeniu feudal și a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei la 1 august 1711. 

A contribuit la cartografierea Rusiei și a lucrat în sistem Mercator

Colecția sa de hărți, scrise în latină, se află în Arhiva Cabinetului lui Petru cel Mare de la Petersburg.

Opere

Divanul sau Gâlceava Înţeleptului cu Lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul

Manuscris copiat de Dimitrie Cantemir a lucrării lui Ieremia Cacavela „Institutio logices ad mentem neotheoricum philosophorum”

Index tractatum ex operibus van Helmontii excerptorum, solummodo ad phisica pertinentium

Ioannis Baptistae Van Helmont – Phisices universalis doctrina

Sacrosancte scientiae indepingibilis imago

Compendiolum universae logices institutionis

Tarifu ilmil musiki ala vêgni maksus

Istoria ieroglifică în douăsprezece părţi împărţită,

Panegric către Petru cel Mare

Monarchiarum physica examinatio

Harta Moldovei

Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae

Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae

Hronicul vechimei a romano-moldovlahilor, întâi pre limba latinească izvodit, iară acmu pre limba românească scos cu truda şi osteninţa lui Dimitrie Cantemir, voievodul şi de moşie domn a Moldovei şi svintei rosieşti împărăţii cneaz

Vita Constantini Cantemiri Cognomento Senis Moldaviae Principis

Дивные революции праведнаго Божия отмщения на фамилию Кантакузиных славных в Валахие и Бранковану

Loca obscura in Catechisi quae ab Anonymo Authore slaveno idiomata edita est et  ‘Первое учение отракомъ’ intitulata est, delucidata authore Principe Demetrio Cantemirio

Книга систима или состояние мухаммеданской религии

Viata lui Constantin Cantemir

Sistemul şi întocmirea religiei muhamedane

Istoria Ieroglifică (vol. I)

Cartea "Dinastia Cantemireştilor. Secolele XVII-XVIII"

Descriptio Antiqui Et Hodierni Status Moldaviae

Istoria Ieroglifica Vol. 1

Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor Vol. 1

Descrierea Moldovei

Hronicul Vechimei a romano-moldo-vlahilor 

Lucrarile lui, cele mai multe scrise in limba latina, atesta o bogata documentare in domeniul stiintelor umaniste si o mare pasiune pentru cercetare.

“Sufletul odihna nu poate afla, -spune el- pana nu gaseste adevarul carile il cearca oricat de departe si oricat de cu truda i-au fi a-l nimuri”.

Este autorul uneia dintre primele istorii ale Imperiului otoman, “Cresterea si descresterea curtii otomane”, tradusa in limbile engleza (1734-1735), franceza (1743) si germana (1745), ea a fost timp de un veac lucrarea de capetenie prin care Europa a cunoscut istoria Turciei. In “Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor” 

Operă monumentală, Descrierea Moldovei, scrisă în latină (1714-1716), când trăia în Rusia, la cererea Academiei din Berlin, cuprinde trei părţi.

Prima parte este consacrată descrierii geografice a Moldovei, elaborând astfel prima hartă a Moldovei. A prezentat flora şi fauna, târgurile şi capitalele ţării de-a lungul timpului.

În partea a doua a lucrării este înfăţişată organizarea politică şi administrativă a ţării, făcând referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau îndepărtarea din scaun a domnilor, la obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodnă, nunţi, înmormântări.

În ultima parte a lucrării există informaţii despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, care la început au fost latineşti, după pilda tuturor celorlalte popoare a căror limbă încă e alcătuită din limba cea română, iar apoi înlocuite cu cele slavoneşti.

Lucrarea prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci şi pentru observaţiile etnografice şi folclorice.

Dimitrie Cantemir a fost primul nostru cărturar care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia şi folclorul, în această lucrare el enumerând întruchipări mitologice, precum: „Doina“, „Frumoasele“, „Ursitele“, „Sânzienele“, „Zburătorul“ etc.