Implicații medico-sociale ale sarcinii la mame minore

Sarcina la vârsta adolescenței, cu precădere la mamele minore, reprezintă o situație mai delicată și mai specială, atât din punct de vedere medical, cât și din punct de vedere social, “fiind un fenomen răspândit atât la nivel global, cât și la nivel național” .

Factorii de risc cu care se confruntă mamele minore din România, în ceea ce privește prematuritatea sau chiar decesul fătului sunt atât de ordin biologic/medical (“incompleta dezvoltare staturală a mamei, nutriția precară a acesteia, infecții transmise pe cale sexuală, absența sau insuficienta îngrijire prenatală” ), cât și de ordin socio-economic (“consumul de tutun, alcool, droguri pe perioada sarcinii, nivel de școlarizare scăzut sau abandon școlar, statut socio-economic scăzut” ).

Un studiu efectuat în perioada 2013-2014, de Revista Română de Pediatrie, a avut ca obiectiv principal “complicațiile asociate cu sarcina în adolescență”, cu precădere prematuritatea. Acest studiu a evaluat datele pacienților internați în Secția de Neonatologie și Prematuri a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii ,,Louis Țurcanu“, Timișoara. Datele prelevate au fost următoarele: vârsta mamei, mediul de provenineță al acesteia, vârsta de gestație a nou-născuților, greutatea la naștere etc. Din numărul total de 39 de paciente incluse în studiu (cu vârsta mamei de maximum 17 ani), “30,77% au fost mame de 17 ani, 46,15% au fost mame de 16 ani, 12,82% au fost mame de 15 ani, iar 10,26% au fost mame de 13-14 ani” . Una din concluziile cele mai relevante privind studiul s-a axat pe cele mai severe complicații perinatale, care s-au înregistrat la copiii prematuri, “prematuritatea însăși având un rol major în determinarea morbidității perinatale” . Pe de altă parte, corelând datele obținute, s-a observat faptul că mamele cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani au născut predominant copii prematuri, comparativ cu mamele cu vârsta de 16-17 ani.