Surse de finanțare a proiectelor de investiții

Notiuni generale despre investiti

Investitiile reprezinta cel mai important stimul pentru orice activitate economica. In cadrul economiei nationale, investitiile constituie elementul fundamental care initiaza si dezvolta orice activitate umana, reprezinta ceea ce este motorul pentru un sistem activ. Efectele pozitive ale investitiilor pentru economia nationala nu se limiteaza numai la cresterea economica.

Investitiile pot fi definite in mai multe moduri, intr-o definire restransa se considera investitii numai cheltuieli care se concretizeaza intr-o achizitie de bunuri de folosinta indelungata. Notiunea de investitie simbolizeaza in acest caz achizitia de noi imobilizari, active corporale sau necorporale. Intelegerea notiunii permite suprapunerea unei viziuni contabile si a unei viziuni juridice asupra investitiilor pentru ca sunt retinute numai elementele patrimoniale in aceste doua viziuni referitoare la investitii.

Unii specialisti considera ca investitiile reprezinta o renuntare la o satisfactie imediata si sigura in schimbul unei sperante de viitor. Investitia trebuie privita ca o cheltuiala certa pentru un viitor incert. Alti specialisti considera ca notiunea de investitii implica trei elemente definitorii: durata, risc, eficienta. Pentru a obtine o imagine completa si fidela a conceptului de investitii trebuie studiata imaginea tridimensionala a acestei notiuni: contabila, economica, financiara.

Din aceasta definitie reiese:

- investitia este un efort actual care, ca orice efort trebuie dimensionat, previzionat si argumentat pentru a fi sustinut de cei care trebuie sa-l faca;

- investitia vizeaza un viitor mai bun, care trebuie evidentiat stiintific si realist prin studii complexe si adecvate;

- sursa de finantare a investitiilor reprezinta o renuntare la consumuri actuale posibile si sigure, in favoarea unor consumuri viitoare, mai mari, mai performante, dar probabile.

Sintetizand, definirea investitiilor trebuie sa releve faptul ca:

- reprezinta o plasare de fonduri banesti intr-o actiune, intr-un proiect sau operatie pentru a crea un spor de avutie, atat la nivelul individului, cat si al firmelor si al societatii;

- scopul urmarit nu consta numai in obtinerea sporului de bunuri si capacitatii de productie si de folosinta indelungata, ci si a unui castig, a unui profit;

- reprezinta un flux al valorilor care au ca punct initial fondurile financiare, o parte a veniturilor si economiilor realizate;

- exista un decalaj de timp intre momentul investirii si cel al obtinerii rezultatelor si veniturilor estimate;

- sunt o cheltuiala efectuata in prezent, certa, in scopul obtinerii unor efecte viitoare, uneori incerte; din acest punct de vedere investitiile constituie o resursa avansata care comporta un risc;

- pentru a produce in timp acumularea de capital fix, este necesara functionarea normala a intregului sistem economic.

Indiferente de sursa de finantare, natura investitiei si domeniul de implementare, in cadrul proceselor investitionale se au in vedere anumiteobiective specifice:

- dezvoltarea bazei tehnico materiale existente si adaptarea acesteia la cerintele de flexibilitate a productiei necesare pe pietele interne si mai ales internationale;

- dezvoltarea gamei de produse si servicii realizate si diversificarea catre alte sectoare de activitate;

- reducerea costurilor de productie, cresterea productivitatii muncii si a randamentului de utilizare a capitalulu;

- promovarea si integrarea progresului tehnologic prin aplicarea cat mai rapida, in procesele economice, a rezultatelor cercetarii stintifice si tehnologice;

- cresterea gradului de integrare a activitatilor desfasurate in cadrul proceselor de cooperare economica internationala;

- reducerea riscurilor de exploatare prin largirea si divesificarea surselor de aprovizionare a pietelor de desfacere

Urmarind si aspecte juridice si contabile, orice cheltuiala care nu are incidenta patrimoniala directa nu este considerata investitie, chiar daca aceasta sporeste in timp potentialul si performantele intreprinderii. Aceasta excludere pare sa nu fie justificata, deoarece studii economice recente evalueaza la numai aproximativ 40% partea investitiilor patrimoniale in efortul global de investitii al intreprinderilor si subliniaza astfel rolul determinant de 60% al investitiilor imateriale care nu se regasesc in achizitii de simple elemente de activ.

In timp ce abordarea contabila si juridica a investitiilor pune accent pe natura elementelor achizitionate prin efectuarea unor cheltuieli, definirea psihologica pune accent pe intentia individului sau a firmei care investeste si, deci, se insista asupra faptului ca investitia conduce la decalarea consumului in timp. Din aceasta perspectiva, investitia inseamna renuntarea la bunuri imediate in schimbul bunurilor viitoare, sau, dupa o alta formulare, schimbarea unei satisfactii imediate si certe, la care se renunta, contra unei sperante pentru o satisfactie mai buna in viitor.