Ameliorarea plantelor semestrul II

Curs
8.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 28 în total
Cuvinte : 11918
Mărime: 55.14KB (arhivat)
Publicat de: Tudora Vera Marin
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Leonte Constantin

Extras din curs

IMPORTANTA AMELIORARII VITEI DE VIE

In ceea ce priveste productia mondiala de struguri este in jur de 60 milioane de tone cu variatii de la an la an de la 58-65 de milioane tone, din care jumatate, peste 30 milioane de tone se realizeaza in Europa, Asia cam 14 milioane si America in jur de 12-13 milioane.

Romania se situeaza pe locul 13 in lume , pe locul 5 in Europa, dupa Italia, Franta , Spania si Turcia. Referitor la productia devin aceasta este in jur de 280 milioane de hectolitrii din care aproape 200 in Europa. Din acest punct de vedere Romania se situeaza pe locul 12 in viticultura mondiala cu 5 milioane si jumatate de hectolitrii si pe locul 6 in Europa dupa Franta , Italia, Spania, Germania si Portugalia.

Referitor la suprafata , aceasta este de aproape 7 milioane si jumatate de ha pe glob, din care Europa 4,5 milioane ha. Romania cu aproape 250 mii de ha, se situeaza pe locul 9 mondial in lume si pe locul 7 in Europa.

IMPORTANTA ECONOMICA A VITEI DE VIE

A determinat un interes deosebit al cercetatorilor pentru rezolvarea problemelor legate de ameliorarea acestei culturi, obtinandu-se rezultate remarcabile in deosebi in rezistenta la bolile criptogamice si la factorii nefavorabili de mediu.

Printre caracteristicile deosebite ale viticulturii se mentioneaza faptul ca , valoarea productiei care se realizeaza pe un ha cultivat cu vita de vie echivaleaza cu 10-15ha productie de cereale. Acest lucru a facut ca, cercetarile in viticultura sa se desfasoare in toate tarile cu viticultura dezvoltata in directia creeari de soiuri cu productivitate ridicata cu calitate corespunzatoare cerintelor industriei consumatorilor, cu rezistenta la factorii de mediu si la bolile criptogamice. In acest sens cercetatorii din Romania au avut preocupari in ameliorarea vitei de vie urmarind cateva obiective distincte printre care mai importante sunt urmatoarele:

- Imbogatirea colectiilor ampelografice cu specii noi, soiuri noi pentru a largi posibilitatea de alegere a unui material biologic valoros in vederea ameliorarii.

- Studierea complexa a tuturor surselor de germoplasma in vederea cunoasterii fondului de gene si a valorii ameliorative ale acestora.

- Studierea materialului biologic din import care prin genele pe care le poseda poate contribui la imbunatatirea materialului autohton.

- Purificarea si omogenizarea fenotipica a soiurilor existente

- Purificarea si omogenizarea soiurilor de portaltoi prin selectie clonala si selectie fitosanitara.

- Creearea de soiuri noi prin hibridari intraspecifice si interspecifice.

- Creearea de soiuri de portaltoi prin hibridari intra-interspecifice.

- Introducerea unor metodologii de inginerie genetica pentru crearea de soiuri rezistente

- Producerea materialului de plantat cu valoare biologica ridicata si cu stare fitosaitara corespunzatoare.

ORIGINEA SI RASPANDIREA GEOGRAFICA A VITEI DE VIE

Din punct de vedere sistematic se incadreaza in familia Vitaceae, care reprezinta o grupa foarte numeroasa de plante salbatice sau cultivate cu raspandire pe toata suprafata globului. Referitor la numarul de genuri sunt mai multe pareri, astfel Neagu mentioneaza 11 genuri fost profesor de ameliorare la Bucuresti, Georgescu tot de la Bucuresti mentioneaza 12 genuri, Pirson 14 genuri - america, Tartea fost profesor de viticultura din Iasi 18 genuri.

Referitor la numarul de specii de asemenea sunt pareri impartite, sunt cunoscute 108 specii din care 60 foarte bine descrise. Intre acestea 30 de specii sunt mai importante si sunt impartite in 8 grupe dupa cateva criterii, cel mai important fiind criteriul ecologico-geografic. Cea mai raspandita si importanta specie este vinifere care s-a acceptat prin consens ca are in componenta sa o singura specie si anume Vitis vinifera care la randul ei cuprinde 3 subspecii, acestea fiind subspecia Sativa, Sylvestris , Caucazica.

Alte cercetari arata ca nu exista diferentieri clare intre vitis silvestris si vitis viniferainsa deocamdata se accepta cele 3 subspecii ca facand parte din Vitis vinifera.

Referitor la raspandirea geografica aceasta intr-un fel sau altul cuprinde intreagasuprafata a globului, cele mai importante fiind in zona Europei din vestul-europei bazinul Mediteraneean si Pontic, peste nordul Africii ..aproape de India. Datorita conditiilor diferite de crestere si dezvoltare selectia naturala si influenta omului a contribuit la diferentierea speciilor atat sub aspect fenotipic cat si genotipic ajungandu-se la un polimorfism accentuat in deosebi la speciile americane. Intre acestea amintim vitis riparia , vitis labrusca, vitis rupestris, vitis berlandieri, vitis munsoniana, vitis rotundifolia, asupra carora hotaratoare a fost influenta omului.

Din punct de vedere citologic speciile se deosebesc putin intre ele, aproape toate avand garnitura diploida formata din 19 cromozomi, motiv pentru care hibridarile interspecifice se pot face cu usurinta.

In cadurl speciei Vitis vinifera , exista si forme tetraploide naturale care prezinta importanta ameliorativa pentru marimea strugurilor, marimea boabelor, calitatea boabelor. Foarte rar se intalnesc si specii triploide care sunt recunoscute pentru cresterea viguroasa si pentru gradul de coacere al lemnului. Din aceste motive formele triploide prezinta o deosebita importanta ameliorativa.

Preview document

Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 1
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 2
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 3
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 4
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 5
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 6
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 7
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 8
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 9
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 10
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 11
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 12
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 13
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 14
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 15
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 16
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 17
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 18
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 19
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 20
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 21
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 22
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 23
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 24
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 25
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 26
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 27
Ameliorarea plantelor semestrul II - Pagina 28

Conținut arhivă zip

  • Ameliorarea plantelor semestrul II.docx

Alții au mai descărcat și

Sistemul Pomicol

SISTEME HORTICOLE COMPARATE Sistemul pomicol IMPORTANTA Actiunea de infiintare a unei plantatii pomicole (livezi) este de importanta majora,...

Pedologie

OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN DEZVOLTAREA AGRICULTURII 1.1. OBIECTUL PEDOLOGIEI Pedologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul solului (din...

Tehnologia malțului și a berii

MATERII PRIME FOLOSITE LA FABRICAREA BERII 1. Orzul Orzul este materia primă tradiţională pentru fabricarea berii, fiind puţin pretenţios din...

Tehnologia Vinului

Denumirea de OENOLOGIE îşi are originea în cuvintele greceşti ”oenos-vin”  şi ”logos-vorbire”, în sens mai larg ”ştiinţa vinificaţiei”. De fapt...

Ameliorarea Plantelor

1.1. AMELIORAREA GRÂULUI Grâul este un aliment de bază care este principala sursă de hrana pentru aproximativ 40% din populaţie. Datorită...

Căpșunul și coacăzul negru

CĂPŞUNUL Importanţa culturii Datorită capacităţii mari de producţie, conţinutului ridicat de vitamina C şi alte substanţe nutritive, căpşunul...

Împăduriri

I n t r o d u c e r e În ultimele decenii, în ţara noastră au fost publicate mai multe lucrări de o deosebită valoare didactică şi ştiinţifică în...

Horticultura

LP 1 Clasificarea speciilor legumicole Clasificarea dupa originea geografica se bazeaza pe localizarea genezei speciilor si raspândirea lor în...

Te-ar putea interesa și

Silvicultură

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE 1.1. Definirea silviculturii. Părţi componente După cum indică şi etimologia cuvântului, silvicultura se...

Ai nevoie de altceva?