Extras din curs
1 CONCEPTE FUNDAMENTALE PRIVIND UTILIZAREA APLICAȚIEI MICROSOFT EXCEL
1.1 Registrul de lucru
Un fișier creat cu ajutorul aplicației Microsoft Excel poartă de numirea de registru de lucru (WorkBook). Principalele componente ale unui registru de lucru sunt: bara de acces rapid, zona de comenzi și opțiuni (Ribbon), bara de adrese, bara de formule, foaia de lucru activă, zona de gestiune a foilor de lucru și bara de stare (Figura nr. 1.1).
Figura nr. 1.1 Structura unui registru de calcul
Un registru de lucru poate să conțină până la 255 foi de lucru (Worksheet) identificate inițial prin denumirile Sheet1, Sheet2, Sheet3 etc. Numărul implicit de foi de lucru afișate la deschiderea unui fișier Excel este de 3. Acest număr poate fi modificat în funcție de cerințele utilizatorului prin selectarea tab-ului File Options General și modificarea numărului în caseta aferentă opțiunii Include this many sheets.
1.2 Foaia de calcul
1.2.1 Structura unei foi de calcul
Foaia de calcul (Worksheet) este zona dintr-un registru de lucru destinată stocării și manipulării datelor; acesta conține celule care sunt organizate pe rânduri și coloane (Figura nr. 1.2). În Microsoft Excel 2010 foaia de calcul cuprinde 17.179.869.184 celule organizate pe 1.048.576 rânduri (identificate prin numere) și 16.834 coloane (identificate prin litere și grupuri de litere - de la A la XFD).
Figura nr. 1.2 Structura unei foi de calcul
Unitatea structurală de bază a unei foi de calcul este celula, situată la intersecția dintre rânduri și coloane. Fiecare celulă este identificată printr-o adresă (referință) compusă din litera coloanei și numărul rândului la a căror intersecție este poziționată. Spre exemplu celula din colțul sânga-sus al foii de calcul este identificată prin adresa A1.
Celula activă este identificată printr-un chenar îngroșat și este celula în care se introduc datele. Celulele devin active prin selectarea lor cu ajutorul mouse-ului sau a tastelor cu săgeți de pe tastatură. În celule pot fi introduse date cu valori constante sau formule/funcții care returnează date rezultat.
1.2.2 Operații de bază la nivelul unei foi de calcul
1.2.2.1 Selectarea celulelor, rândurilor, coloanelor, foii de calcul
Selectarea celulelor
Selectarea mai multor celule adiacente se realizează ținând apăsat butonul din stanga mouse-ului și deplasând cursorul peste celulele care trebuie selectate. O altă variantă pentru selectarea unui grup de celule adiacente constă în selectarea primei celule din grup și apoi, ținând apăsată tasta Shift, selectarea ultimei celule din grup.
Pentru selectarea unui grup de celule care nu sunt adiacente, se apasă tasta Ctrl și apoi se selectează cu mouse-ul fiecare celulă dorită.
- Selectarea rândurilor și coloanelor
Selectarea rândurilor/coloanelor se realizează prin deplasarea cursorului mouse-ului
deasupra etichetelor (numere/litere) de identificare a rândurilor/coloanelor. Pentru
selectarea unor rânduri/coloane care nu sunt adiacente se folosește, la fel ca în cazul
celulelor, tasta Ctrl.
- Selectarea întregii foi de calcul
Pentru a selecta întreaga foaie de calcul se execută click-mouse-stânga pe selctorul foii de calcul sau se apasă combinația de taste Ctrl+A.
Bibliografie
John Walkenbach, et al.,(2007), Office 2007 Bible, Wiley Publishing, Inc., Indianapolis, Indiana
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tehnologia Aplicatiilor Office.pdf