Cuprins
- 1. INTRODUCERE. 4
- 2. TERMINOLOGIE ŞI MODELE DE DATE . 6
- 2.1. MODELE DE DATE . 7
- 2.1.1. Modelul relaţional. 7
- 3. BAZE DE DATE RELAŢIONALE. 9
- 3.1. SCURT ISTORIC . 9
- 3.2. TIPURILE DE RELAŢII . 9
- 3.2.1. Relaţiile „unu la unu”. 10
- 3.2.2. Relaţiile „unu la mulţi” . 10
- 3.2.3. Relaţiile „mulţi la unu” . 11
- 3.2.4. Relaţiile „mulţi la mulţi”. 12
- 3.3. REGULI DE NORMALIZARE. 13
- 4. ACCESS 2000 . 17
- 4.1. DE CE ACCESS? . 17
- 4.2. CE VOR CONŢINE CAPITOLELE URMĂTOARE? . 18
- 4.3. INSTRUMENTUL SOFTWARE ACCESS 2000 . 19
- 4.4. O PREZENTARE GENERALĂ A PRINCIPALELOR OBIECTE ACCESS 2000. 23
- 5. TABELELE ŞI SISTEMUL DE RELAŢII . 26
- 5.1. TIPURILE DE DATE ACCESS 2000. 27
- 5.2. CREAREA TABELELOR. 28
- 5.3. SALVAREA TABELELOR. 34
- 5.4. PROPRIETĂŢILE CÂMPURILOR. 34
- 5.5. IMPORTUL ŞI EXPORTUL DATELOR. 36
- 5.6. RELAŢIILE DINTRE TABELE. 38
- 6. CREAREA ŞI UTILIZAREA INTEROGĂRILOR . 43
- 6.1. INTEROGĂRILE DE TIP SELECT. 49
- Lucrul cu funcţia like. 50
- Concatenarea şirurilor de caractere . 52
- Dialogurile parametrizate . 52
- Lucrul cu funcţia between. 53
- 6.2. INTEROGĂRILE DE TIP TOTALS. 54
- 6.3. INTEROGĂRILE DE TIP UPDATE . 57
- 6.4. INTEROGĂRILE DE TIP MAKE-TABLE . 59
- 6.5. INTEROGĂRILE DE TIP DELETE. 60
- 6.6. INTEROGĂRILE DE TIP APPEND . 61
- 6.7. INTEROGĂRILE DE TIP CROSSTAB . 62
- 7. FORMULARE ŞI RAPOARTE . 68
- 7.1. FORMULARE (FORMS) . 68
- 7.1.1. Crearea formularelor cu ajutorul „vrăjitorilor” (wizards) . 71
- 7.1.2. Crearea formularelor în mod proiectare directă . 75
- 7.2. RAPOARTE (REPORTS). 84
- 8. LUCRUL CU HIPERLEGĂTURI. 93
- ŞI GENERAREA PAGINILOR WEB. 93
- 8.1. SCURTĂ INTRODUCERE . 93
- 8.2. WORLD WIDE WEB . 94
- 8.3. TEHNOLOGII ŞI PRODUSE PROGRAM TIP CLIENT INTERNET. 95
- 8.4. TIPUL DE DATE HYPERLINK . 96
- 8.5. GENERAREA PAGINILOR WEB . 100
- 9. ADMINISTRAREA ŞI ASIGURAREA SECURITĂŢII BAZELOR DE DATE ACCESS. 105
- 9.1. COMPACTAREA ŞI REPARAREA DATELOR . 105
- 9.2. CREAREA COPIILOR DE SIGURANŢĂ. 106
- 9.3. SECURITATEA BAZELOR DE DATE. 107
- 9.3.1. Principiile securităţii bazelor de date în reţele locale. 107
- 9.3.2. Protejarea prin parolă la nivelul bazei de date . 108
- 9.3.3. Criptarea bazei de date. 109
- 9.3.4. Securitatea la nivelul grupurilor şi utilizatorilor . 110
- ANEXA 1 – STRUCTURA TABELELOR UTILIZATE ÎN EXEMPLE. RELAŢIILE DINTRE TABELE . 114
- ANEXA 2 – PROBLEME PROPUSE . 116
- Reguli de normalizare. 116
- Tabele . 116
- Interogări . 117
- Formulare . 118
- Rapoarte. 119
- Pagini internet. 120
- Securitatea şi administrarea bazelor de date. 120
- ANEXA 3 – DICŢIONAR DE TERMENI . 121
- BIBLIOGRAFIE. 130
Extras din curs
1. INTRODUCERE
Complexitatea informaţiilor cu care oamenii au interacţionat şi interacţionează
permanent, a făcut necesară gestionarea eficientă a acestora. Bibliotecile care au existat încă din
antichitate, agendele personale, registrele de evidenţă, cataloagele de produse, mersul trenurilor
nu sunt altceva decât mijloace de gestionare eficientă a informaţiilor. Prin acestea se încearcă de
fapt, într-o manieră neautomatizată, să se rezolve problemele legate de organizarea, stocarea şi
regăsirea performantă a informaţiilor. Rezolvarea eficientă a acestor probleme în condiţiile unui
volum foarte mare de informaţii, nu poate fi concepută decât prin utilizarea calculatoarelor
electronice şi anume a bazelor de date.
Scopul principal urmărit, atunci când se alege ca soluţie de rezolvare a problemei
gestiunii informaţiilor utilizarea bazelor de date, este acela de a regăsi într-un timp cât mai scurt
informaţia căutată după anumite criterii, de a asigura securitatea acestora, de a minimiza spaţiul
necesar de memorare, de a asigura unicitatea şi flexibilitatea datelor gestionate.
La modul cel mai general o bază de date poate fi definită ca fiind o colecţie de date
înrudite care se referă la un anumit obiect sau obiectiv, împreună cu instrumentele folosite pentru
manipularea acestor date. Orice bază de date trebuie să conţină descrierea datelor şi înregistrările
de date.
Sistemul complex de programe care permite descrierea, organizarea, memorarea,
regăsirea, administrarea şi securizarea informaţiilor dintr-o bază de date se numeşte sistemul de
gestiune a bazelor de date (SGBD). Memorarea datelor conţinute de bazele de date se face pe
suporturile de memorie internă sau externă folosite de calculatoare (unităţi de hard-disc, benzi şi
casete magnetice, compact discuri etc). SGBD este un software special asociat bazelor de date
care asigură interfaţa între o bază de date şi utilizatorii ei, rezolvând toate cererile de acces la
datele memorate.
Bazele de date înglobează patru componente: datele, hardware-ul, software-ul şi
utilizatorii. Datele reprezintă „materia primă” a oricărei baze de date. Ele descriu caracteristicile
anumitor obiecte, sunt organizate în structuri şi se pot afla în anumite relaţii şi interdependenţe.
Hardware-ul se constituie din tehnica de calcul utilizată pentru crearea, întreţinerea şi
exploatarea bazelor de date. Software-ul cuprinde SGBD-ul şi programele de aplicaţie aferente.
Din punctul de vedere al utilizatorilor se deosebesc trei categorii:
• utilizatorii finali care interacţionează cu baza de date prin intermediul unui limbaj de
interogare sau prin intermediul unor programe numite programe de aplicaţie, scrise de
programatorii de aplicaţii;
• programatorii de aplicaţii care realizează programele de aplicaţie ale bazei de date,
utilizând anumite limbaje de programare (Visual Basic for Applications, C,C++, Java,
PHP, PERL etc) Aceste aplicaţii numite şi software front-end asigură utilizatorilor, într-o
manieră cât mai prietenoasă, accesul la date pentru introducerea, actualizarea, regăsirea,
consultarea şi listarea acestora;
• administratorul bazei de date care este o persoană (sau un grup de persoane) responsabilă
cu asigurarea funcţionării software-ului şi hardware-ului, securitatea, integritatea şi
siguranţa bazei de date.
Bazele de date computerizate oferă anumite avantaje incontestabile faţă de modalităţile
manuale de gestionare a informaţiilor, dintre care pot fi enumerate:
o reducerea redundanţei – prin înregistrarea unei informaţii o singură dată şi accesarea
acesteia oriunde este necesar. Din practica lucrului cu bazele de date a rezultat însă că nu
este posibilă şi nici chiar recomandată o redundanţă nulă a datelor;
o evitarea inconsistenţei datelor – în cazul în care datele sunt accesate de mai mulţi
utilizatori (regim de lucru multiuser), o modificare făcută de unul dintre aceştia este
accesibilă şi celorlalţi în cel mai scurt timp;
o partajarea informaţiilor şi a programelor de aplicaţie – mai mulţi utilizatori pot lucra
simultan cu aceleaşi date şi pot lansa în execuţie aceeaşi aplicaţie;
o asigurarea restricţiilor de securitate a datelor – se realizează prin conceperea unui sistem
de autorizare a accesului la date prin parole şi a unor niveluri de acces (numai anumiţi
utilizatori au acces la toate datele, ceilalţi au un acces limitat numai la acele informaţii
care pot fi cunoscute de ei);
o asigurarea integrităţii datelor – printr-un sistem de protecţie la ştergerile neintenţionate şi
de refacere a datelor în caz de incidente;
o rezolvarea operativă a conflictelor ce pot apărea în crearea, editarea, consultarea şi
interogarea datelor – prin validări aplicate la momentul introducerii acestora în baza de
date şi prin mecanisme ce interzic modificarea simultană de către mai mulţi utilizatori a
aceleiaşi informaţii;
o asigurarea independenţei datelor faţă de aplicaţii şi faţă de suportul fizic de memorare -
este un deziderat al oricărui SGBD şi presupune ca datele să poată fi modificate sau
mutate pe un alt suport fără ca să fie necesară rescrierea programelor de aplicaţii. Acest
lucru poate fi realizat printr-o corectă proiectare a bazelor de date şi prin scrierea unor
aplicaţii performante. De asemenea este de dorit ca administratorul bazei de date să aibă
libertatea de a schimba strategia de acces la date, priorităţile aplicaţiilor, unităţile de
memorare, fără să modifice aplicaţiile existente.
Termenii specifici bazelor de date, definiţiile acestora precum şi tipurile de baze de date
existente, în funcţie de modelul de date pe care se bazează, vor face obiectul capitolului următor.
Vor fi tratate noţiunile generale referitoare la bazele de date relaţionale şi în special la bazele de
date MS-Access. Voi motiva într-un subcapitol aparte de ce am ales din cadrul bazelor de date
relaţionale tocmai bazele de date Access ca suport practic al acestui curs.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Baza de Date.pdf