Contabilitatea Operațiunilor Bancare cu Titluri

5.1. STRUCTURA TITLURILOR ŞI A OPERAŢIUNILOR BANCARE CU TITLURI

Planul de conturi şi normele metodologice de aplicare a acestuia, prevăd operaţiuni specifice privind deţinerea de către instituţiile de credit a portofoliului propriu de titluri, emisiuni de titluri în scopul atragerii de resurse băneşti necesare desfăşurării activităţii lor, precum şi operaţiuni cu titluri în numele clientelei (cum ar fi gestionarea portofoliului de titluri al clientelei, punerea în legătură a vânzătorului cu cumpărătorul etc.)

Printre principalele operaţiuni cu titluri menţionăm:

- vânzări şi cumpărări de titluri;

- dări şi primiri în pensiune;

- împrumuturi de titluri;

- emisiuni de titluri etc.

Titlurile care fac obiectul operaţiunilor instituţiilor de credit pot fi clasificate după mai multe criterii:

a) - în funcţie de calitatea emitentului:

- valori mobiliare emise în ţară şi străinătate;

- titluri de creanţă negociabile, titluri de stat;

- alte titluri negociabile.

Valorile mobiliare, la rândul lor, se pot clasifica, în funcţie de natura lor, în: acţiuni, obligaţiuni, instrumente financiare ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi orice alte instrumente financiare derivate, încadrate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în această categorie.

Acţiunile reprezintă titluri de valoare purtătoare de venituri variabile sub formă de dividende.

Obligaţiunile reprezintă titluri de valoare purtătoare de venituri fixe sub formă de dobânzi.

Obligaţiunile pot fi:

- obligaţiuni ordinare, a căror răscumpărare se realizează la o dată stabilită şi la o valoare de cumpărare egală cu valoarea de emisie şi valoarea nominală;

- obligaţiuni cu primă de emisie, care generează obţinerea de valoare suplimentară în momentul cumpărării, deoarece valoarea de emisie este mai mică decât valoarea nominală. Răscumpărarea la scadenţă se face la valoarea nominală;

- obligaţiuni cu primă de rambursare, generează obţinerea de venituri suplimentare în momentul răscumpărării. Valoarea de răscumpărare este mai mare decât valoarea de emisie. Valoarea de emisie este egală cu valoarea nominală;

- obligaţiuni cu primă de emisie şi rambursare, generează obţinerea de venituri suplimentare în momentul cumpărării şi răscumpărării. Valoarea de emisie este mai mică decât valoarea nominală. Valoarea de răscumpărare este mai mare decât valoarea de emisie.

Titlurile de stat se emit de organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, de regulă sub formă dematerializată. Din punct de vedere contabil acestea sunt cunoscute sub denumirea de efecte publice.

Sunt emise de Ministerul Finanţelor Publice. Proprietatea acestor titluri se înregistrează la BNR, iar orice schimbare a titularului se anunţă.

Includem aici:

- certificate de trezorerie;

- bonuri de tezaur.

Ele sunt efecte publice emise de către stat cu scopul acoperirii cheltuielilor bugetare curente. Sunt purtătoare de dobânzi şi pot fi negociate şi transformate în lichidităţi înainte de scadenţă. Se emit pentru cel puţin un an calendaristic, iar tranzacţionarea lor se face numai prin BNR.

Titlurile pieţei interbancare se emit de instituţiile de credit şi sunt negociabile pe piaţa interbancară. Din această categorie face parte şi biletul la ordin de mobilizare, emis de către instituţia de credit, prin care acestea se obligă la plata unei sume, la termen sau la prezentare, în favoarea unei alte persoane denumită beneficiar.

În categoria altor titluri negociabile se includ titlurile puse în circulaţie din iniţiativa emitentului, negociabile pe o piaţă reglementată, având drept de creanţă pe o perioadă determinată, cum ar fi bonurile de trezorerie şi alte titluri emise pe baza reglementărilor specifice.

b) - în funcţie de veniturile pe care le generează distingem:

- titluri cu venituri variabile;

- titluri cu venituri fixe.

Titlurile cu venituri variabile sunt acţiunile care dau dreptul la dividende, a căror mărime variază în funcţie de profiturile realizate de emitent şi alte titluri de această natură.

Titlurile cu venituri fixe sunt cele cu rată fixă a dobânzii, printre care:

- obligaţiunile, certificatele de trezorerie şi alte titluri cu dobândă fixă.