Contabilitatea Stocurilor de Mărfuri la Preț cu Amănuntul

Mărfurile sunt bunurile materiale achiziţionate în vederea revânzării în aceiaşi stare, fără nici o prelucrare ulterioară. Sunt asimilate mărfurilor:

• stocurile achiziţionate pentru necesităţi proprii (materii prime, materiale consumabile materiale de natura obiectelor de inventar etc.) care ulterior sunt vândute în aceiaşi stare;

• produsele obţinute din producţie proprie (produse finite, semifabricate, etc.) care se vând prin magazinele proprii.

Evaluarea mărfurilor de depindente de unităţile comerciale care le desfac şi anume:

- în comerţul cu ridicata (en gross) care achiziţionează de la producători şi desfac mărfuri în cantităţi mari, de regulă unităţilor cu amănuntul, mărfurile se evaluează la costul de achiziţie. La aceste unităţi, contul 371 „Mărfuri” funcţionează la costul de achiziţie, nu se utilizează contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” şi nici 4428 „TVA neexigibilă.

- în comerţul cu amănuntul (en detail) unde vânzarea mărfurilor se face cu bucata, consumatorilor individuali şi unor unităţi pentru consumul propriu, mărfurile se evaluează şi se reflectă în contabilitate la preţul cu amănuntul.

Preţul cu amănuntul (Pa) se determină prin relaţia:

a) la unităţile plătitoare de TVA

Pa = Cost de achiziţie + Adaos + TVA

fără TVA comercial neexigibilă

Preţ de vânzare

Adaosul comercial reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de achiziţie, destinat să acopere cheltuielile de circulaţie şi obţinerea unui profit de către comerciant.

Adaosul comercial = Cost de achiziţie fără TVA X Procentul de adaos

TVA Costul de achiziţie Adaosul

neexigibilă = fără TVA + comercial X 19% cota de TVA

a) la unităţile neplătitoare de TVA

Costul de Adaosul

Pa = achiziţie + comercial

plus TVA

În general se consideră cost de achiziţie preţul de cumpărare din factura furnizorului .În situaţia în care cheltuielile de transport aprovizionare, sunt înscrise în factură, acestea se includ în costul de achiziţie a mărfii respectiv în preţul cu amănuntul şi se înregistrează în contul 371 „Mărfuri” alături de preţul de cumpărare.

Cheltuielile de achiziţie aferente intrărilor de mărfuri care figurează în documentele distincte se reflectă într-un cont analitic distinct al contului 371 „Mărfuri” şi se includ pe cheltuielile cu mărfurile pe măsura vânzării acestora.

Rezultă, că la contul 371 „Mărfuri” se crează analiticul 371.1 „Mărfuri” şi 371.2 „Cheltuieli de transport – aprovizionare”.

Contabilitatea sintetică a mărfurilor se ţine cu grupa 37 „Mărfuri” care cuprinde conturile: 371 „Mărfuri” şi 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”.

Contul 371 „Mărfuri”. Este un cont de active circulante materiale (stocuri) cont de activ care ţine evidenţa existenţei şi a mişcării stocurilor de mărfuri.

Se debitează cu preţul de înregistrare a mărfurilor intrate în gestiune la cost de achiziţie în comerţul cu ridicata şi la preţ cu amănuntul la unităţile cu amănuntul*

Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite din gestiune. Soldul debitor oglindeşte valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente în stoc.

În cazul inventarului intermitent funcţionează ca şi celelalte conturi de stocuri.

Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” ţine evidenţa adaosului comercial aferent mărfurilor din unităţile cu amănuntul este un cont rectificativ al valorii de intrare a mărfurilor, cont de pasiv.

Se creditează cu adaosul aferent mărfurilor intrate şi se debitează cu adaosul aferent mărfurilor vândute. Soldul creditor reflectă adaosul aferent mărfurilor existente în stoc.

În contabilizarea mărfurilor la preţ cu amănuntul intervin trei momente:

1. Intrarea în gestiune a mărfurilor care necesită calcularea preţului cu amănuntul care se înregistrează în contul 371 „Mărfuri” în funcţie de componentele lui:

a) costul de achiziţie din factura furnizorului, reflectat ca obligaţie de plată faţă de furnizor