Grile contabilitatea instituțiilor publice

1. Principalele modificări cu impact asupra fluxurilor financiare ce se derulează la nivelul instituțiilor publice, vizează:

a) accentuarea procesului de descentralizare fiscală prin creșterea autonomiei unităților administrativ-teritoriale;

b) modificarea sistemului de finanțare a instituțiilor;

c) satisfacerea nevoilor de informare a utilizatorilor interni și externi.

2. Instituțiile publice se pot grupa după următoarele criterii:

a) după activitățile de interes strategic;

b) după sfera de interes;

c) după regimul de finanțare;

d) după ordonatorii de credite.

3. Ordonatorii de credite au următoarele responsabilități:

a) gestionarea fluxurilor de trezorerie;

b) integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;

c) organizarea inventarierii trimestriale a patrimoniului instituțiilor publice

4. Cuantificarea faptelor și fenomenelor ce constituie obiect de studiu pentru contabilitate se face:

a) numai în etalon bănesc;

b) numai în etalon natural;

c) în unități convenționale;

d) în etalon bănesc și complementar și cu grad de generalizarea mai restrâns în alte etaloane.

5. La nivelul economiei naționale obiectul principal de studiu pentru contabilitate îl constituie:

a) execuția bugetară ( bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele locale);

b) patrimoniul național format din patrimoniul public și cel privat;

c) doar patrimoniul societăților naționale.

6. Clasificația economică ca și criteriu utilizat în clasificarea cheltuielilor publice este:

a) un criteriu facultativ folosit în prezentarea generală a cheltuielilor publice;

b) un criteriu obligatoriu folosit în prezentarea generală a cheltuielilor publice;

c) este primul criteriu folosit în prezentarea generală a cheltuielilor publice.

7. Instituțiile publice întocmesc următoarele situații financiare:

a) bilanțul;

b) conturile de execuție bugetară;

c) calculația costurilor;

d) anexe;

e) situația fluxurilor de trezorerie.

8. Veniturile în buget sunt structurate pe:

a) pe părți;

b) pe capitole,

c) aliniate,

d) subcapitole;

e) articole;

f) titluri.

9.Principalele categorii de venituri fiscale ale bugetului de stat sunt:

a) vărsăminte din profitul net al regiilor autonome;

b) taxe vamale;

c) impozitul pe profit;

d) accize și impozit pe circulație.

10. Clasificația economică grupează cheltuielile în:

a) cheltuieli curente;

b) cheltuieli de capital;

c) cheltuieli cu personalul angajat;

d) cheltuieli necesare rambursării împrumuturilor.

11. Caracteristicile procesului bugetar sunt :

a) de larg impact public la nivel macro și micro;

b) anualitatea;

c) se referă la o destinație precisă;

d) democratic.

12. La elaborarea bugetelor trebuie să se aibă în vedere următoarele reguli privind cheltuielile bugetare:

a) nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială;

b) eșalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acțiunilor multianuale;

c) alocarea de resurse în scopul furnizării către cetățeni de bunuri și servicii publice.

13. În vederea armonizării alocărilor cu utilizarea eficientă a resurselor bugetare, elaborarea proiectului de buget are la bază:

a) posibilitățile de finanțare a deficitului bugetar;

b) bugetele instituțiilor publice autonome;

d) bugetul trezoreriei statului;

e) nevoile de resurse ale contribuabililor.

14. Verigile bugetelor locale sunt:

a) bugetele proprii ale județelor, comunelor și sectoarelor municipiului București ;

b) bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București ;

c) bugetele proprii ale județelor, al municipiului București, ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București;

15. În raportul privind contul anual de execuție bugetară se prezintă:

a) obiectivele de investiții importante;

b) evoluția fenomenelor economico-financiare ce au avut loc;

c) punctele de vedere ale formațiunilor politice reprezentate în consiliile locale.