Conținutul Raportului Juridic Civil

Este construit din drepturile subiectului activ si din îndatoririle subiectului pasiv.

Clasificarea drepturilor subiective:

1. Dupa sfera persoanelor obligate sînt:

- absolute: se caracterizeaza prin aceea ca:

- titularul dreptului (subiectul activ) este determinat;

- subiectul pasiv (cel obligat) este constituit din toate celelalte persoane.

Drepturile absolute sunt opozabile tuturor în sensul ca toate celelalte persoane (subiect pasiv) sînt obligate sa respecte facultatile pe care titularul dreptului le are asupra lucrului si sa se abtina de la orice actiune de natura sa îl împiedice sa-si exercite dreptul.

Ex.: dreptul la nume, reputatie, onoare (drepturi personale); dreptul de proprietate, dreptul de autor (drepturi patrimoniale).

- relative: ele exista în folosul unei anumite persoane determinate.

Atît subiectul activ, cît si pasiv sînt determinate.

Este drept relativ acel în virtutea caruia o persoana numita creditor are dreptul sa pretinda unei alte persoane, numita debitor sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

2. Dupa continutul lor:

- patrimoniale: pot fi evaluate în bani, au un continut economic;

- nepatrimoniale: nu pot fi evaluate în bani (dreptul la nume, reputatie, etc.). Toate acestea sînt si drepturi absolute.

Drepturile patrimoniale se clasifica la rîndul lor în:

- drepturi reale: - acestea se stabilesc cu privire la un lucru determinat, între o persoana ca subiect activ si toate celelalte ca subiecte pasive nedeterminate;

- "reprezinta acel drept subiectiv în virtutea caruia titularul sau poate sa-si exercite atributele asupra unui lucru determinat, în mod direct si nemijlocit, fara a fi necesara interventia unei alte persoane."(C. Statescu)

- drepturi de creanta: - acestea reprezinta dreptul pe care îl are o persoana numita creditor de a pretinde unei alte persoane, numite debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

Deosebiri existente între drepturile reale si drepturile de creanta:

1. Dreptul real (ca un drept absolut) presupune existenta unui subiect activ de la început determinat si un subiect pasiv nedeterminat, format din toate celelalte persone, pe cînd dreptul de creanta (ca un drept relativ), presupune determinarea de la început atît a subiectului activ, cît si a subiectului pasiv (singurul subiect obligat fiind acest subiect pasiv determinat).

2. La dreptul real obligatia ce revine subiectului pasiv nedeterminat este acea de a nu face nimic de natura a stînjeni exercitarea de subiectul activ a dreptului sau. Subiectului pasiv îi revine astfel o obligatie generala negativa.

În cazul dreptului de creanta, obligatia ce revine subiectului pasiv poate fi atît pozitiva - de a da, a face ceva -, cît si negativa - de a nu face ceva, din cele ce, în lipsa obligatiei, subiectul pasiv ar fi putut sa faca.

Dreptul real are întotdeauna ca obiect un lucru determinat, pe cînd dreptul de creanta are întotdeauna ca obiect un lucru determinat sau determinabil în viitor.

3. Titularul dreptului real îsi exercita prerogativele direct asupra lucrului, fara a avea nevoie de concursul altei persoane, în timp ce titularul dreptului de creanta nu poate obtine realizarea dreptului sau decît cu concursul debitorului.

4. Din punctul de vedere al opozabilitatii:

- dreptul real este opozabil tuturor;

- dreptul de creanta este opozabil numai debitorului.

5. Din punctul de vedere al efectelor:

• Dreptul real confera titularului sau:

- dreptul de urmarire, care consta în posibilitatea titularului sau de a urmari bunul în patrimoniul oricui s-ar afla;

- dreptul de preferinta, care consta în facultatea pe care o confera dreptul real de a avea prioritate fata de orice alt drept, prioritate care da putinta satisfacerii titularului dreptului real înaintea titularilor altor drepturi.