Drept administrativ - partea specială

Curs
9.3/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 74 în total
Cuvinte : 20639
Mărime: 86.80KB (arhivat)
Publicat de: Andrian Dumitrascu
Puncte necesare: 0

Cuprins

  1. CAPITOLUL I: PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
  2. I. Instituţia şefului statului
  3. II. Natura juridică a funcţiei şi rolul Preşedintelui României
  4. III. Alegerea Preşedintelui României
  5. IV. Mandatul Preşedintelui României
  6. V. Incompatibilităţi şi imunităţi
  7. VI. Atribuţiile Preşedintelui României
  8. 1. Atribuţiile Preşedintelui României în raporturile sale cu Parlamentul
  9. a) Adresarea de mesaje Parlamentului
  10. b) Dizolvarea Parlamentului de către Preşedinte
  11. c) Atribuţia de promulgare a legilor
  12. 2. Atribuţiile Preşedintelui României în calitate de Şef al Executivului
  13. a) Atribuţii în relaţiile cu Guvernul
  14. b) Atribuţii ca şef al Executivului
  15. 3. Atribuţii ale Preşedintelui României în situaţii excepţionale
  16. 4. Atribuţiile Preşedintelui României în domeniul politicii externe
  17. VII. Actele Preşedintelui României
  18. Natura juridică a decretelor Preşedintelui României
  19. VIII. Răspunderea Preşedintelui României
  20. 1. Răspunderea politică
  21. Demiterea şi suspendarea din funcţie a Preşedintelui României
  22. Interimatul funcţiei de Preşedinte al României
  23. 2. Răspunderea juridică a Preşedintelui României
  24. IX. Administraţia Prezidenţială
  25. Structura funcţională a Administraţiei prezidenţiale
  26. Capitolul II: GUVERNUL ROMÂNIEI
  27. I. Consideraţii Introductive
  28. II. Natura juridică a Guvernului
  29. III. Formarea Guvernului
  30. IV. Componenţa Guvernului
  31. V. Funcţiile Guvernului
  32. VI. Atribuţiile Guvernului
  33. VII. Atrbuţiile Primului-ministru
  34. VIII. Funcţionarea Guvernului
  35. IX. Actele Guvernului
  36. X. Aparatul de lucru al Guvernului
  37. XI. Responsabilitatea ministerială
  38. CAPITOLUL III: ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ CENTRALĂ DE SPECIALITATE
  39. 1. Ministerele
  40. 2. Alte autorităţi în subordinea Guvernului
  41. CAPITOLUL IV: ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ
  42. 1. Principiile administraţiei publice locale
  43. a) Principiul autonomiei locale
  44. b) Principiul deconcentrării serviciilor publice
  45. c) Principiul eligilibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale
  46. d) Principiul legalităţii
  47. e) Principiul consultării cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit
  48. 2. Administraţia publică locală autonomă
  49. 3. Consiliul local
  50. Constituirea consiliilor locale
  51. Atribuţiile şi funcţionarea consiliilor locale
  52. Actele Consiliului Local
  53. Consilierii locali – statutul juridic
  54. Suspendarea şi încetarea mandatului de consilier local
  55. 4. Primarul şi viceprimarul
  56. 5. Secretarul Primăriei şi Serviciile Publice funcţionale
  57. 6. Administraţia publică a municipiului Bucureşti
  58. 7. Consiliul Judeţean şi Preşedintele Consiliului Judeţean
  59. Consiliul Judeţean
  60. Vicepreşedinţii Consiliului Judeţean
  61. Secretarul judeţului
  62. Preşedintele Consiliului Judeţean

Extras din curs

Capitolul I

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

I. Instituţia şefului statului

Instituţia şefului statului a apărut drept consecinţă a organizării statale şi a apariţiei statului. Treptat vechile forme de organizare şi conducere, respectiv ginta şi tribul, au evoluat ca urmare a dezvoltării individului, iar ca urmare a noilor necesităţi sociale, acestea s-au dovedit insuficiente ducând la apariţia statului, ca instrument al conducerii sociale. Desigur că în timp şi instituţia şefului statului a evoluat odată cu dezvoltarea statală, în strânsă corelaţie cu condiţiile social-culturale, politice şi economice. Rolul şefului statului diferă în funcţie de modul de organizare statală, respectiv de forma de guvernământ a fiecărui stat. Forma de guvernământ nu este altceva decât organizarea puterii de stat. După forma de guvernământ distingem:

 Monarhia - monarhia absolută : întreaga putere de stat aparţine unei singure persoane şi anume monarhului (specifică Evului Mediu)

- monarhia parlamentară: puterea de stat aparţine atât monarhului, cât şi unui organ reprezentativ, respectiv Parlamentului sau/şi Guvernului (o întâlnim în Marea Britanie).

 Republica – puterea de stat este reprezentată de către un organ statal (Parlament, Guvern), împreună cu şeful statului care are atribuţii importante în exercitarea puterii de stat.

- republică prezidenţială: şeful statului, preşedintele republicii, este ales direct de către popor

- republică parlamentară: şeful statului este ales de către Parlament

Diferenţa în ceea ce priveşte şeful statului între monarhie şi republică este aceea că în monarhie conducătorul (şeful statului) nu este ales (fiind vorba de descendenţii aceleiaşi familii), în timp ce în republică conducătorul (şeful statului) este ales (de către popor sau parlament) şi bineînţeles, atribuţiile şefului statului diferă în funcţie de forma de guvernământ.

Instituţia şefului statului a cunoscut în timp mai multe denumiri: împărat, rege, domn, ţar, principe, domnitor, conducător, Preşedinte.

Şi în România instituţia şefului statului a evoluat în timp sub forma mai multor denumiri: voievod, domn (Constituţia din 1866), rege (1881 când România s-a proclamat regat; Constituţia din 1923), Preşedinte al Republicii (prin revizuirea din 1974 a Constituţiei din 1965 ), Preşedintele României (Constituţia din 1991, revizuită în 2003).

La 22 decembrie 1989 Consiliul Frontului Salvării Naţionale prin „Comunicatul către ţară” a hotărât: dizolvarea structurilor de putere ale regimului dictatorial, demiterea Guvernului, încetarea activităţii Consiliului de Stat şi a instituţiilor sale şi preluarea puterii de stat de către Frontul Salvării Naţionale. Prin Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 s-a stabilit denumirea ţării – România, forma de guvernământ – republică şi s-a reglementat instituţia şefului statului, ca fiind Preşedintele Consiliului F.S.N. Ulterior, după transformarea Consiliului F.S.N. în Consiliul Provizoriu de Unitate Naţională, şeful al statului a devenit Preşedintele Consiliului Provizoriu de Unitate Naţională.

După alegerile libere din 20 mai 1990 organizate în baza Decretului-lege nr. 92/1990, funcţia de şef al statului s-a exercitat de Preşedintele României, aşa cum este reglementată şi în prezent prin Constituţia din 1991, revizuită în 2003, art. 80 - 101 titlul III (Autorităţile publice), capitolul II (Preşedintele României).

Preview document

Drept administrativ - partea specială - Pagina 1
Drept administrativ - partea specială - Pagina 2
Drept administrativ - partea specială - Pagina 3
Drept administrativ - partea specială - Pagina 4
Drept administrativ - partea specială - Pagina 5
Drept administrativ - partea specială - Pagina 6
Drept administrativ - partea specială - Pagina 7
Drept administrativ - partea specială - Pagina 8
Drept administrativ - partea specială - Pagina 9
Drept administrativ - partea specială - Pagina 10
Drept administrativ - partea specială - Pagina 11
Drept administrativ - partea specială - Pagina 12
Drept administrativ - partea specială - Pagina 13
Drept administrativ - partea specială - Pagina 14
Drept administrativ - partea specială - Pagina 15
Drept administrativ - partea specială - Pagina 16
Drept administrativ - partea specială - Pagina 17
Drept administrativ - partea specială - Pagina 18
Drept administrativ - partea specială - Pagina 19
Drept administrativ - partea specială - Pagina 20
Drept administrativ - partea specială - Pagina 21
Drept administrativ - partea specială - Pagina 22
Drept administrativ - partea specială - Pagina 23
Drept administrativ - partea specială - Pagina 24
Drept administrativ - partea specială - Pagina 25
Drept administrativ - partea specială - Pagina 26
Drept administrativ - partea specială - Pagina 27
Drept administrativ - partea specială - Pagina 28
Drept administrativ - partea specială - Pagina 29
Drept administrativ - partea specială - Pagina 30
Drept administrativ - partea specială - Pagina 31
Drept administrativ - partea specială - Pagina 32
Drept administrativ - partea specială - Pagina 33
Drept administrativ - partea specială - Pagina 34
Drept administrativ - partea specială - Pagina 35
Drept administrativ - partea specială - Pagina 36
Drept administrativ - partea specială - Pagina 37
Drept administrativ - partea specială - Pagina 38
Drept administrativ - partea specială - Pagina 39
Drept administrativ - partea specială - Pagina 40
Drept administrativ - partea specială - Pagina 41
Drept administrativ - partea specială - Pagina 42
Drept administrativ - partea specială - Pagina 43
Drept administrativ - partea specială - Pagina 44
Drept administrativ - partea specială - Pagina 45
Drept administrativ - partea specială - Pagina 46
Drept administrativ - partea specială - Pagina 47
Drept administrativ - partea specială - Pagina 48
Drept administrativ - partea specială - Pagina 49
Drept administrativ - partea specială - Pagina 50
Drept administrativ - partea specială - Pagina 51
Drept administrativ - partea specială - Pagina 52
Drept administrativ - partea specială - Pagina 53
Drept administrativ - partea specială - Pagina 54
Drept administrativ - partea specială - Pagina 55
Drept administrativ - partea specială - Pagina 56
Drept administrativ - partea specială - Pagina 57
Drept administrativ - partea specială - Pagina 58
Drept administrativ - partea specială - Pagina 59
Drept administrativ - partea specială - Pagina 60
Drept administrativ - partea specială - Pagina 61
Drept administrativ - partea specială - Pagina 62
Drept administrativ - partea specială - Pagina 63
Drept administrativ - partea specială - Pagina 64
Drept administrativ - partea specială - Pagina 65
Drept administrativ - partea specială - Pagina 66
Drept administrativ - partea specială - Pagina 67
Drept administrativ - partea specială - Pagina 68
Drept administrativ - partea specială - Pagina 69
Drept administrativ - partea specială - Pagina 70
Drept administrativ - partea specială - Pagina 71
Drept administrativ - partea specială - Pagina 72
Drept administrativ - partea specială - Pagina 73
Drept administrativ - partea specială - Pagina 74

Conținut arhivă zip

  • Drept Administrativ - Partea Speciala.doc

Alții au mai descărcat și

Președintele României și rolul său în sistemul administrativ român

INTRODUCERE Demersul fundamental urmat în această lucrare este centrat pe analizarea şi interpretarea unui set de neclarităţi referitoare la...

Guvernul României și atribuțiile sale

Guvernul şi atribuţiile sale 1. Introducere 1.1. Istoricul reglementării instituţiei Regulamentele Organice nu au reprezentat prima consti¬tuţie...

Statul, formă complexă de organizare politică și socială

INTRODUCERE Cunoasterea si întelegerea acestui fenomen complex, care este statul, necesita o punere în lumina a contextului istoric, politic si...

Importanța Parlamentului European

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE Având în vedere faptul că Proiectul de tratat constituţional al Uniunii Europene nu a fost încă semnat...

Principiul Separației Puterilor în Stat

Consideratii introductive La sfârsitul secolului al XVII –lea si începutul celui urmator, asistam la aparitia zorilor lumii moderne. În aceasta...

Perspective Europene și Românești privind Administrația Publică Locală

SUMMARY The concept of the management board or the public or to private, has led to the birth of multiple questions to which answers are given in...

Instituțiile statului - Parlamentul

1. Constituirea Parlamentului Conform dispozitiilor art. 61, alin. (1), Parlamentul este un organ reprezentativ suprem si unica autoritate...

Președintele Consiliului Județean

I. Alcătuirea Consiliului judeţean 1. Consiliul Judeţean Consiliul judeţean reprezintă autoritatea administraţiei publice locale ce se constituie...

Te-ar putea interesa și

Sancțiunile Penale Aplicate Funcționarilor Publici

INTRODUCERE Lucrarea de faţă îi prezintă pe funcţionarii publici din administraţia publică, trăsăturile, etica şi valorile etice ale acestora,...

Instanță competentă să soluționeze litigiile de contencios administrativ - soluții pe care le poate pronunța

INTRODUCERE După cum este cunoscut, principiul separației puterilor în stat, potrivit căruia sunt organizate şi funcţionează cele trei puteri în...

Înșelăciunea

Cuvânt înainte Deşi avem o constituţie nouă, potrivit căreia avem şi o structură politică şi statală nouă, cu sute de partide politice şi cel...

Consiliul Local

INTRODUCERE Potrivit art. 3 alin. (3) din Constituţia României „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe....

Administrația Ministerială

NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Consideraţii generale Sistemul administraţiei ministeriale se conturează ca fiind cel mai important ansamblu de...

Bazele juridice ale administrației publice - Consiliul Județean și Local

Introducere Studiul de față abordează guvernarea locală din România într-o perspectivă restrictivă care pune accent pe rolul și activitatea...

Primarul

Introducere Potrivit art. 3 alin. (3) din Constituţie, teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe.1...

Distincția dintre centralizare, descentralizare, deconcentrare ca modalități de înfăptuire a administrației publice locale

Distinctia dintre centralizare, descentralizare,deconcentrare ca modalitati de infaptuire a administratiei publice locale Autonomia locala este...

Ai nevoie de altceva?