Drept Penal General

1. RĂSPUNDEREA PENALĂ – ASPECTE GENERALE.

ÎNLĂTURAREA RĂSPUNDERII PENALE

OBIECTIVE:

- Fixarea răspunderii penale ca instituŃie fundamentală a dreptului penal, în corelaŃie cu celelalte

instituŃii fundamentale ale materie.

- Dobândirea de către studenŃi a abilităŃii de înŃelegere a particularităŃilor cauzelor de înlăturare a

răspunderii penale si de delimitare a acestora în raport de celelalte cauze cu efecte extinctive

asupra instituŃiilor fundamentale ale dreptului penal (cauzele care exclud infracŃiunea, cauzele de

nepedepsire, cauzele de înlăturare a executării pedepsei si a consecinŃelor condamnării).

- Dezvoltarea abilităŃii studenŃilor de a delimita între cauzele particulare de înlăturare a

răspunderii penale, surprinzând specificul si particularităŃile fiecăreia.

- Crearea aptitudinii studenŃilor de a efectua o tratare comparativă, la nivel general, între

reglementarea actuală si cea de lege ferenda a instituŃiei răspunderii penale, precum si a cauzelor

de înlăturare a acesteia.

I.1. NOłIUNE SI PRINCIPII

Răspunderea penală – instituŃie fundamentală a dreptului penal – reprezintă un ansamblu

de drepturi si obligaŃii ce se realizează prin intermediul raportului juridic penal de conflict,

constând în dreptul statului de a trage la răspundere persoana ce a comis o infracŃiune – prin

aplicarea sancŃiunii corespunzătoare si dispunerea executării acesteia – si obligaŃia corelativă a

infractorului de a suporta consecinŃele faptei săvârsite, respectiv aplicarea si executarea

sancŃiunii ce a fost dispusă. Promovând definiŃia răspunderii penale în sens larg si având în

vedere complexitatea acesteia, doctrina penală reŃine totodată si obligaŃia ce revine statului de a

aplica sancŃiunea în limitele si condiŃiile prevăzute de lege, cât si dreptul infractorului de a cere

sancŃionarea sa potrivit dispoziŃiilor legale ce reglementează răspunderea penală.

Răspunderea penală este cea mai gravă formă a răspunderii juridice, fapta ce constituie

infracŃiune reprezentând singurul temei al răspunderii penale (art. 17 alin. 2 C. pen.).

Principiile fundamentale ale dreptului penal guvernează si instituŃia răspunderii penale.

Doctrina reŃine si alte principii specifice instituŃiei de care ne ocupăm, menŃionând dintre

acestea: principiul unicităŃii răspunderii penale potrivit căruia săvârsirea unei infracŃiuni atrage o

singură dată răspunderea penală; principiul prescriptibilităŃii răspunderii penale; principiul

inevitabilităŃii răspunderii penale potrivit căruia persoana care săvârseste o infracŃiune trebuie

să răspundă penal urmând să suporte consecinŃele faptei sale, în afară de cazurile prevăzute de

lege când este înlăturată răspunderea penală.

Cauzele care înlătură răspunderea penală sunt consacrate în lumina Titlului VII al părŃii

generale a Codului penal, conform art. 119 si următoarele si sunt reprezentate de: amnistie,

prescripŃia răspunderii penale, lipsa si retragerea plângerii prealabile si împăcarea părŃilor.

În condiŃiile în care este incidentă una dintre aceste cauze generale de înlăturare a

răspunderii penale, pentru fapta comisă ce constituie infracŃiune, se înlătură răspunderea penală a

persoanei ce a săvârsit-o si – pe cale de consecinŃă – se înlătură aplicarea pedepsei prevăzută de

lege pentru acea infracŃiune.

I.2. CAUZELE CARE ÎNLĂTURĂ RĂSPUNDEREA PENALĂ

I.2.1. Amnistia

Amnistia este un act de clemenŃă ce se acordă prin lege organică de forul legiuitor

(Parlament) prin care se înlătură răspunderea penală pentru infracŃiunea săvârsită, după cum se

înlătură si executarea pedepsei pronunŃate, precum si celelalte consecinŃe ale condamnării –

conform art. 119 alin.1 teza I C. pen. – pentru infracŃiunile ce se înscriu în dispoziŃiile sale,

comise anterior adoptării actului de clemenŃă.

Amnistia este obligatorie pentru organele judiciare penale care nu pot refuza incidenŃa sa,

beneficiul actului de clemenŃă putând fi însă refuzat de către învinuitul sau inculpatul în cauză

dacă acesta se consideră nevinovat. Potrivit dispoziŃiilor art. 13 C. pr. pen., acesta poate cere

continuarea procesului penal pentru a-si dovedi nevinovăŃia; în situaŃia în care este găsit vinovat,

nu se pierde beneficiul actului de clemenŃă, amnistia va fi incidentă producându-si efectele.

Literatura penală descrie diferite feluri ale amnistiei, dintre care reŃinem în cele ce

urmează amnistia antecondamnatorie si cea postcondamnatorie, după cum aceasta intervine

înainte sau după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare si atrăgând efecte specifice.

Asa cum rezultă din art. 119 alin. 1 C. pen., amnistia antecondamnatorie înlătură

răspunderea penală pentru infracŃiunea săvârsită, atrăgând după caz, pe plan procesual penal,

soluŃia neînceperii urmăririi penale sau încetarea urmăririi penale ori încetarea procesului penal.

Producând, de regulă, efectele in rem, în cazul săvârsirii infracŃiunii în participaŃie se înlătură

răspunderea penală a tuturor participanŃilor (în condiŃiile în care executarea faptei este anterioară

momentului intervenirii actului de clemenŃă).

Amnistia postcondamnatorie înlătură executarea pedepsei pronunŃate (a pedepsei

principale si complementare), precum si celelalte consecinŃe ale condamnării. Sub acest din urmă

aspect, amnistia face să înceteze interdicŃiile, incapacităŃile prevăzute în alte legi penale sau

extrapenale. Condamnările pentru infracŃiunile amnistiate sunt condamnări care nu atrag starea

de recidivă [art. 38 alin.1 lit. c) C. pen.].

Amenda încasată anterior amnistiei nu se restituie (conform art. 119 alin. 1 teza a III-a C.

pen).

Limitele efectelor amnistiei sunt înscrise în alin. 2 al art. 119 C. pen. potrivit căruia

amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranŃă, măsurilor educative si asupra drepturilor

persoanei vătămate. Lipsa efectelor asupra măsurilor de siguranŃă si a celor educative se

întemeiază pe scopul acestor sancŃiuni de drept penal, respectiv cel al înlăturării unei stări de

pericol si preîntâmpinarea săvârsirii de noi infracŃiuni (în cazul măsurilor de siguranŃă) si scopul

preponderent educativ al măsurilor educative.

Lipsa efectelor asupra drepturilor persoanei vătămate, implică înlăturarea doar a

răspunderii penale nu si a răspunderii civile, cel care a comis infracŃiunea fiind Ńinut la

despăgubiri civile faŃă de persoana vătămată.