Extras din curs
În conditiile evolutiei tehnico-stiintifice contemporane,
producerea în aceeasi tarã a tuturor mãrfurilor si serviciilor
necesare este imposibilã, statele lumii fiind determinate
obiectiv sã participe la circuitul de valori.
Dreptul comertului international disciplineazã raporturile
care se stabilesc în sfera comertului mondial (în sensul cel
mai cuprinzãtor).
Dreptul comertului international nu constituie o ramurã
distinctã a sistemelor juridice nationale ori a ordinii juridice
internationale, ci o materie juridicã interdisciplinarã si pluridisciplinarã,
aflatã la granita dintre sistemele nationale de drept
si dreptul international (natura interdisciplinarã) si care
cuprinde reglementãri variate care, pentru fiecare stat în parte,
disciplineazã comertul exterior: norme de drept constitutional,
fiscal, vamal, comercial, civil, penal, drept international public
si privat (natura pluridisciplinarã).
În literatura juridicã1 s-a considerat cã dreptul comertului
international cuprinde reglementãri de naturã variatã,
reunite prin obiectul lor social si juridic si care constã în
disciplinarea raporturilor ce se stabilesc în sfera comertului
mondial, în sfera schimbului de valori materiale si spirituale, ca
si în cooperarea economicã si tehnico-stiintificã internationalã
1 A se vedea Brîndusa Stefãnescu, Ion Rucãreanu, Dreptul comertului
international, Ed. Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1983, pag.5; Victor
Babiuc, Dreptul comertului international,, Ed. Sylvi, Bucuresti 2002, pag. 13.
DREPTUL COMER³ULUI INTERNA³IONAL
între state si/sau organizatii internationale, între state pe de-o
parte si persoane fizice sau juridice pe de altã parte, precum si
între comercianti persoane fizice sau juridice din diferite state.
Desi dreptul comertului international este un ansamblu
de norme juridice, el nu se prezintã ca o simplã juxtapunere
mecanicã a acestora, ci ca o materie de sine stãtãtoare, având
un obiect propriu de reglementare si metode de reglementare
specifice.
Obiectul sãu de reglementare constã în raporturile ce se
stabilesc în sfera comertului mondial, în sens larg – raporturi
juridice de comert international.
2. Particularitãti ale raporturilor juridice de dreptul
comertului international
Ca expresie a specificitãtii dreptului comertului
international, raporturile juridice de comert international se
particularizeazã fatã de alte raporturi juridice prin prezenta
concomitentã a douã trãsãturi:
a) comercialitatea,
b) internationalitatea.
a) Calificarea notiunii de comercialitate apartine
dreptului intern al fiecãrei tãri si se face dupã criterii proprii.
Criteriul subiectiv sau conceptia subiectivã de definire a
comercialitãtii o regãsim în unele legislatii nationale care fac sã
depindã caracterul comercial sau civil al actului ori faptului
juridic de calitatea autorului, a subiectului: actul sau faptul
juridic fiind comercial dacã este sãvârsit de un comerciant, iar
calitatea de comerciant rezultând din lege sau din înscrierea
într-un anumit registru (de regulã, înscrierea în registrul
comertului).2 În aceste sisteme de drept înmatricularea firmei
în registrul comertului are efect constitutiv.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dreptul Comertului International.pdf