Dreptul Internațional Privat

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 85 în total
Cuvinte : 44529
Mărime: 133.49KB (arhivat)
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Claudiu Buglea

Extras din curs

CURS I

PARTEA GENERALĂ (PARTEA I)

Particularitățile raportului juridic de drept internațional

Ceea ce particularizează aceste raporturi este existența în cuprinsul raportului juridic a unui element de extraneitate (element străin).

Elementul de extraneitate

Elementul de extraneitate este acea parte componentă a unui raport juridic, parte care se află în străinătate sau sub incidența unei legi străine.

Acesta nu constituie un al patrulea element al raportului juridic (subiecte, conținutul, obiectul raportului juridic), ci se regăsește în oricare dintre cele trei elemente ale raportului juridic.

Poate apărea așadar în legătură cu subiectele raportului juridic. Dacă ele sunt persoane fizice, poate fi vorba de cetățenia străină a uneia sau ambelor persoane, despre reședința străină, dacă este vorba despre persoane juridice, despre sediul în străinătate a uneia sau ambelor persoane juridice.

Există elemente de extraneitate în ceea ce privește obiectul (bunul/ bunurile). Un bun poate fi plasat în străinătate sau să fie în România, dar sub incidența unei legi străine.

Conținutul raportului juridic (drepturi și obligații): locul încheierii contractului etc.

Pot apărea elemente de extraneitate și în materia faptelor juridice (locul săvârșirii delictului etc.).

Pot apărea elemente de extraneitate în materie de procedură: instanța competentă, instanța care a pronunțat hotărârea.

Conflictul de legi

În momentul în care într-un raport juridic apare un element de extraneitate, cu privire la acel raport juridic, se naște un conflict de legi.

Conflictul de legi este susceptibil de o definiție științifică juridică și de o alta metaforică.

Definiție juridică: este situația care apare în cazul în care, într-un raport juridic, există un element de extraneitate și care constă în aceea că acelui raport juridic i se pot aplica două sau mai multe sisteme de drept aparținând unor state diferite.

Metaforic, acest conflict de legi este o întrebare/ problemă pe care o are judecătorul sau arbitrul în momentul în care soluționează un litigiu cu element de extraneitate, și anume care sistem de drept se va aplica acelui raport juridic.

Exemplu: contract de vânzare-cumpărare între o firmă din România, în calitate de vânzătoare, și o firmă din Franța, în calitate de cumpărător. Încheierea a avut loc la București, dar livrarea a avut loc în Franța. Între cele două părți a izbucnit un conflict generat de neexecutarea obligațiilor de către una dintre părți. Judecătorul va trebui să răspundă la întrebarea: în temeiul cărui sistem de drept trebuie să judece? Ambele sisteme de drept au temeiuri să se aplice, la o primă vedere.

Care sunt elementele esențiale ale conflictului de legi? Elementele esențiale ale conflictului de legi sunt:

a.Izvorul conflictului de legi este elementul de extraneitate

b.Noțiunea de conflict de legi, mai ales prin termenul conflict poate duce cu gândul la existența unui conflict de suveranități. Acest lucru este fals. Acest conflict se soluționează de către o normă specifică, numită normă conflictuală. Mai potrivit ar fi să se folosească sintagma “concurs de legi”.

c.Existența în raportul juridic a unui element de extraneitate, face ca, în legătură cu acel raport juridic, să fie susceptibile de a se aplica două sau mai multe sisteme de drept. În final se aplică numai unul dintre ele.

d.Noțiunea de lege din sintagma “conflict de legi” înseamnă un întreg sistem de drept, indiferent că este sistem de drept român sau străin. Întreg sistem = toate izvoarele de drept. În momentul în care norma conflictuală a indicat sistemul aplicabil, raționamentul de drept internațional se încheie, iar judecătorul va proceda la căutarea legii aplicabile în sistemul de drept care se aplică. Găsirea legii în sistemul de drept în temeiul căruia se va pronunța hotărârea este ulterioară procesului de stabilire a sistemului de drept aplicabil.

Sistemele de drept nu au aceeași soluție pentru aceeași problemă. Exemplu: termenul general de prescripție în sistemul românesc este de 3 ani, pe când în sistemul francez este de 5 ani.

Preview document

Dreptul Internațional Privat - Pagina 1
Dreptul Internațional Privat - Pagina 2
Dreptul Internațional Privat - Pagina 3
Dreptul Internațional Privat - Pagina 4
Dreptul Internațional Privat - Pagina 5
Dreptul Internațional Privat - Pagina 6
Dreptul Internațional Privat - Pagina 7
Dreptul Internațional Privat - Pagina 8
Dreptul Internațional Privat - Pagina 9
Dreptul Internațional Privat - Pagina 10
Dreptul Internațional Privat - Pagina 11
Dreptul Internațional Privat - Pagina 12
Dreptul Internațional Privat - Pagina 13
Dreptul Internațional Privat - Pagina 14
Dreptul Internațional Privat - Pagina 15
Dreptul Internațional Privat - Pagina 16
Dreptul Internațional Privat - Pagina 17
Dreptul Internațional Privat - Pagina 18
Dreptul Internațional Privat - Pagina 19
Dreptul Internațional Privat - Pagina 20
Dreptul Internațional Privat - Pagina 21
Dreptul Internațional Privat - Pagina 22
Dreptul Internațional Privat - Pagina 23
Dreptul Internațional Privat - Pagina 24
Dreptul Internațional Privat - Pagina 25
Dreptul Internațional Privat - Pagina 26
Dreptul Internațional Privat - Pagina 27
Dreptul Internațional Privat - Pagina 28
Dreptul Internațional Privat - Pagina 29
Dreptul Internațional Privat - Pagina 30
Dreptul Internațional Privat - Pagina 31
Dreptul Internațional Privat - Pagina 32
Dreptul Internațional Privat - Pagina 33
Dreptul Internațional Privat - Pagina 34
Dreptul Internațional Privat - Pagina 35
Dreptul Internațional Privat - Pagina 36
Dreptul Internațional Privat - Pagina 37
Dreptul Internațional Privat - Pagina 38
Dreptul Internațional Privat - Pagina 39
Dreptul Internațional Privat - Pagina 40
Dreptul Internațional Privat - Pagina 41
Dreptul Internațional Privat - Pagina 42
Dreptul Internațional Privat - Pagina 43
Dreptul Internațional Privat - Pagina 44
Dreptul Internațional Privat - Pagina 45
Dreptul Internațional Privat - Pagina 46
Dreptul Internațional Privat - Pagina 47
Dreptul Internațional Privat - Pagina 48
Dreptul Internațional Privat - Pagina 49
Dreptul Internațional Privat - Pagina 50
Dreptul Internațional Privat - Pagina 51
Dreptul Internațional Privat - Pagina 52
Dreptul Internațional Privat - Pagina 53
Dreptul Internațional Privat - Pagina 54
Dreptul Internațional Privat - Pagina 55
Dreptul Internațional Privat - Pagina 56
Dreptul Internațional Privat - Pagina 57
Dreptul Internațional Privat - Pagina 58
Dreptul Internațional Privat - Pagina 59
Dreptul Internațional Privat - Pagina 60
Dreptul Internațional Privat - Pagina 61
Dreptul Internațional Privat - Pagina 62
Dreptul Internațional Privat - Pagina 63
Dreptul Internațional Privat - Pagina 64
Dreptul Internațional Privat - Pagina 65
Dreptul Internațional Privat - Pagina 66
Dreptul Internațional Privat - Pagina 67
Dreptul Internațional Privat - Pagina 68
Dreptul Internațional Privat - Pagina 69
Dreptul Internațional Privat - Pagina 70
Dreptul Internațional Privat - Pagina 71
Dreptul Internațional Privat - Pagina 72
Dreptul Internațional Privat - Pagina 73
Dreptul Internațional Privat - Pagina 74
Dreptul Internațional Privat - Pagina 75
Dreptul Internațional Privat - Pagina 76
Dreptul Internațional Privat - Pagina 77
Dreptul Internațional Privat - Pagina 78
Dreptul Internațional Privat - Pagina 79
Dreptul Internațional Privat - Pagina 80
Dreptul Internațional Privat - Pagina 81
Dreptul Internațional Privat - Pagina 82
Dreptul Internațional Privat - Pagina 83
Dreptul Internațional Privat - Pagina 84
Dreptul Internațional Privat - Pagina 85

Conținut arhivă zip

  • Dreptul International Privat.docx

Alții au mai descărcat și

Tratatul de aderare a României la UE

Titlul lucrării:¬ „Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană-negocieri prevederi şi impact” INTRODUCERE MOTIVAREA TEMEI DE DISERTAŢIE...

Criminalistică

C A P I T O L U L I NOTIUNI INTRODUCTIVE. PRINCIPII Sectiunea 1. Aparitia si dezvoltarea criminalisticii Din momentul în care a început sa...

Suport curs criminalistică

Capitolul I :Tehnica criminalistică 1.Noțiuni introductive 1.1. Definiția criminalisticii Scopul procesului penal este cel al constatării la...

Sinteze criminalistică

1. Metodologia identificarii criminalistice Identificarea criminalistica poate fi definita ca un proces de constatare a identitatii unei persoane,...

Criminalistică

Activitatea de aplicare a mijloacelor tehnice în cercetarea infractiunilor a fost cunoscuta mult timp sub denumirea de „politie tehnica” sau...

Drept Internațional Privat

1.Elementul de extraneitate 2. Raporturi juridice cu un element de extraneitate Raporturile juridice dintre persoanele fizice, juridice...

Introducere în medicina legală

CAPITOLUL I CADRUL LEGISLATIV AL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII MEDICO-LEGALE Medicina legală, criminalistica, toxicologia legală, psihiatria şi...

Dreptul comerțului internațional

I. IMPORTANTA DREPTULUI COMERTULUI INTERNATIONAL Problemele dreptului comertului international sunt deosebit de complexe, avand in vedere obiectul...

Te-ar putea interesa și

Moștenirea în Dreptul Internațional Privat

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND INSTITUŢIA MOŞTENIRII 1.1.NOŢIUNEA DE MOŞTENIRE (SUCCESIUNE) În limbajul comun, prin succesiune se...

Izvoarele Dreptului Internațional Privat

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALĂ Teoria dreptului face de principiu distincţia între noţiunea de izvor de drept în sens material şi în sens...

Drept Internațional Privat

Capitolul I: Noţiuni generale despre dreptul internaţional privat (această disciplina se mai numeşte şi drept conflictual) § 1 Noţiunea şi...

Calificarea și Conflictul de Calificări în Dreptul Internațional Privat

Introducere În cazul unui raport juridic cu element de extranietate se ridică probleme stabilirii legii competente chemate să soluţioneze...

Aspecte de Natură Conceptuală în Materia Dreptului Internațional Privat

Introducere Potrivit legisatiei noastre raporturile de drept internaţional privat sunt raporturi civile, comerciale, de muncă, de familie, de...

Drept internațional privat

1.Definiţi raportul juridic cu element de extraneitate? Raportul de drept internatioanal privat sunt raporturi civile ,comerciale ,de munca ,de...

Regimul juridic al probelor în dreptul internațional privat

1.Procedura de judecata Generalitati. Lex fori are vocaţie, în principiu, de a guverna aspectele procedurale ale pro-cesului (ordinatoria litis)....

Drept Internațional Privat

PARTEA GENERALA Capitolul I CONSIDERATII PRELIMINARE Sectiunea 1 NOTIUNEA DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT SI DELIMITAREA DE ALTE RAMURI DE DREPT...

Ai nevoie de altceva?