Tehnologii și Echipamente de Epurare a Apelor Uzate

Capitolul 1. AUTOEPURAREA

Cursanţii vor capata cunoştinţele necesare in directia stabilirii factorilor ce pot influenta benefic debitul de apa studiat.si sa estimeze costurile necesare pentru epurarea acestuia utilizand procesele de epurare cele mai adecvate.

Dupa primirea in receptori, apele impurificate sunt supuse unor procese naturale de autoepurare, adica de reducere treptata a efectelor daunatoare asupra mediului inconjurator, inclusiv a receptorilor propriu-zisi.

Factorii care influenteaza procesul de autoepurare

Autoepurarea se realizeaza in esenta, prin indepartarea din masa apei a materiilor solide in stare de suspensie si prin transformarea unor substante pe cale chimica sau biochimica.

Aceste procese, in dinamica lor, sunt influentate de numerosi factori de mediu, fizici, chimici si biologici.

Acesti factori pot inteveni simultan sau intr-o anumita succesiune. Intre ei exista o anumita interdependenta, momentul in care intra in actiune un factor si intensitatea cu care el actioneaza fiind conditionate de alti factori. Unul si acelasi factor de mediu poate actiona asupra mai multor mecanisme de autoepurare. Temperatura, de pilda, influenteaza viteza de sedimentare a materiilor in suspensie, viteza unor reactii chimice si intensitatea unor procese metabolice din corpul organismelor acvatice.

Factorii fizici. Principalii factori fizici sunt : procesul de sedimentare a suspensiilor, lumina, temperatura si miscarea apei.

Sedimentarea este unul dintre factorii fizici principali. Una din caracteristicile apelor impurificate este turbiditatea lor crescuta, datorita substantelor coloidale si suspensiilor. Limpezirea costituie, deci, o parte esentiala a procesului de autoepurare si se realizeaza prin depunerea materiilor in stare de suspensie pe fundul apei. Procesul de sedimentare este conditionat de natura suspensiilor si de anumite caracteristici ale apei : greutatea specifica, viteza de curgere, densitatea, viscozitatea, temperatura etc.

Lumina influenteaza direct sau indirect reactiile chimice si procesele biologice care intervin in autoepurare. Penetrabilitatea luminii in masa apei depinde de gradul de turbiditate al acesteia.

Lumina constituie sursa de energie pentru procesele fotosintetice, pentru unele reactii fotochimice si determina miscari pe verticala ale unor organisme acvatice.

Temperatura influenteaza majoritatea proceselor fizice, chimice si biologice care participa in cadrul autoepurarrii. Tot temperatura influenteaza regimul oxigenului din apa, intensitatea proceselor de descompunere bacteriana, gradul de toxicitate a unor substante etc.

2

Apa primeste caldura de la soare fie direct,fie indirect, prin cedarea caldurii de catre aer si pamant pierderile de caldura din apa se produc prin iradiere, evaporare si prin cedare pe fundul bazinului sau in aer. Curentii, in general miscarile apei, favorizeaza pierderile de caldura.

Procesul de autoepurare din apele curgatoare si, mai ales din cele statatoare, este strans legat de regimul lor termic, acesta determinand, in ultima analiza, intreaga dinamica energetica si materiala din ecosistemele acvatice.

Miscarea apei influenteaza procesul de amestec al apelor uzate cu cel al receptorului, viteza de aerare, viteza de sedimentare a suspensiilor etc. si joaca un rol important in poluarea cu organisme a bazinelor acvatice. La rauri, viteza de curgere a apei si natura rocilor determina morfologia fundului, influentand asupra biocenozelor acvatice.

Factorii chimici. Acesti factori joaca un rol foarte important in procesul d autoepurare a apelor, contribuind direct si indirect la crearea conditiilor de viata ale organismelor.

Oxigenul este elementul cu cea mai mare importanta in procesul autoepurarii. De concentratia acestuia depind intensitatea proceselor de descompunere biochimica a materialelor organice, a oxidarii unor substante minerale si popularea cu organisme a sistemelor acvatice.

Scaderea oxigenului dizolvat din apa poate avea loc ca urmare a proceselor de respiratie a organismelor acvatice, a proceselor de descompunere bacteriana, a materialelor organice si ca rezultat al oxidarii unor compusi chimici, ca : hidrogenul sulfurat, clorura si sulfatul feros, sulfitii etc.

Bioxidul de carbon acest gaz se afla in apa in stare libera si combinat sub forma de bicarbonat si carbonat de calciu. Apele bogate in bicarbonat de calciu formeaza sisteme tampon cu o mare capacitate de neutralizare a acizilor si a bazelor aduse cu apele uzate.