Marketingul Produselor Agroalimentare

Curs 1

Marketingul agroalimentar-definire concept

Acesta cuprinde un întreg sistem de activităţi economice ce vizează programarea şi realizarea producţiei,stabilirea preţurilor,elaborarea şi implementarea deciziilor în domeniul distribuţiei şi promovării produselor agroalimentare cu scopul de a satisface în cele mai bune condiţii cerinţele clienţilor(consumatorilor)actuali şi potenţiali concomitent cu creşterea profitabilităţii firmei.

În literatura de specialitate conceptul de marketing agroalimentar mai este întâlnit şi sub denumirea de marketingul produselor(producţiei)agroalimentare sau agromarketing,fiind definit ca un ansamblu coerent de activităţi practice programate şi organizate ce urmareşte intregul circuit al produselor agroalimentare din faza de programare si realizare a producţiei agricole până în faza în care produsele agroalimentare ajung pe masa consumatorului final(boabe,grâu,sămânţă, arat, discuit, pregătit terenul,semănat,tratat,curăţat de neghină,secerat,treierat,sortat,depoyitat,pregătit pentru măcinat,pregătit pentru preparare,obţinerea pâinii,consumarea propriu-zisă).

În ultimele decenii asistăm la o specializare a marketingului în:

a) marketing internaţional;

b) marketing intern-în funcţie de aria teritorială a activităţilor economice.

Totodată in funcţie de nivelul de organizare economică au apărut:

1. la nivel macroeconomic – agromarketingul ce vizează ansamblul activităţilor implicate în fluxul produselor agricole si alimentare de la producătorii agricoli la consumatorii finali;

2. la nivel microeconomic- agromarketingul ce vizează ansamblul activităţilor la nivelul firmelor implicate în procesul de producţie şi comercializare a produselor agroalimentare şi agricole.

Observaţie:Fenomenul de globalizare – apare o nouă categorie prin trecerea marketingului agroalimentar în marketing societal care are ca scop„satisfacerea necesităţilor preyente şi viitoare ale societăţii”.

Domeniul de aplicare a marketingului produselor agroalimentare

Acestea vizează acele produse agricole(de origine vegetală sau animală)care sunt destinate alimentaţiei umane.

Observaţie:Nu fac obiectul marketingului produselor agroalimentare acele produse agricole improprii consumului uman care sunt destinate nutriţiei animalelor su sunt utilizate pentru însămânţare sau material săditor.

Definirea filierelor de produs

Aceste se întâlnesc în special în ţarile dezvoltate şi cuprind „aducerea produsului agricol de la exploataţia agricolă pe masa consumatorului final,vizând:asigurarea satisfacţiei consumatorului(prin prisma calităţii,diversităţii,preţurilor şi a locului de distrubuţie a produselor agroalimentare şi apărarea intereselor agenţilor aflaţi pe filieră)”.

Obiectivele funcţionării filierelor pe produs sunt:

a) asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare a populaţiei;

b) creşterea productivităţii întreprinderilor implicate;

c) creşterea competitivităţii acestora pe piaţă;

d) promovarea cercetării ştiinţifice,inovarea şi protecţia mediului.

Scopul filierelor de produs

Găsirea celor mai bune metode de gestiune a producţiei şi a distribuţiei produselor agricole.

Laborator de cercetare Formarea de loturi Analiza rezultatelor

ştiiţifică pentru produsele → experimentale şi soiuri → obţinute in laboratorul

de origine animală sau vegetală diferenţiate de cercetare ştiinţifică

→ Implementarea noilor soiuri Trecerea la asigurarea Pregătirea activităţilor

(de origine animală sau vegetală) → unor mijloace de producţie → specifice producţiei

în mediul agricol performante pentru industriale(arat,semănat,

implementarea soiurilor protecţia solului,cules,

depozitare,distribuţie etc.)

→ Valorificarea produselor

obţinute pe piaţă (la consumatorii finali)

Rolul marketingului agricol

Sunt avute în vedere atitudinile producătorilor agricoli faţă de necesităţile parcurgerii etapelor specifice restructurării agriculturii.

Etapa I - de orientare a agriculturii având ca scop realizarea unei producţii cantitative şi calitative superioare pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei.În această etapă asistăm la o intensificare a dependenţei producătorilor agricoli,a nivelului de trai a acestora,de volumul şi de calitatea produselor agricole vândute.

Ca principale obstacole care pot fi întâlnite în această etapă menţionăm:

- neconcordanţa între producţia agricolă obţinută şi capacitatea de producţie existentă(exemplu:sfecla de zahăr,producţia din legumicultură etc.);

- lipsa unor mijloace de producţie agricole performante(tractoare,combine etc.) care s-au dovedit a fi insuficiente;

- apariţia unor efecte inflaţioniste când unele produse nu pot satisface cererea ca urmare a liberalizării preţurilor;

- lacunele legislative(în domeniul taxelor,impozitelor etc.)care descurajează producătorii agricoli.

Etapa a II – a – de conturare şi stabilire a celor mai adecvate forme de organizare socială a producţiei agricole.

Pentru producătorii agricoli în această etapă se pun următoarele probleme:

- cunoaşterea limitelor teritoriale a exploataţiei agricole avută în vedere;

- găsirea modului de a produce mai economic şi eficient satisfăcând totuşi cerinţele pieţei;

- identificarea problemelor specifice marketingului care pot apărea în această etapă:

o cunoaşterea furnizorilor de mijloace de producţie agricole (tractoare,combine etc.);

o modul de distribuţie a producţiei prin stabilirea beneficiarului;

o depistarea de noi clienţi;

o forma sub care produsele agricole(în stare proapătă sau industrializată)trebuie să ajungă la consumatori(lapte,brânză,carne etc.);

o lărgirea sau simplificarea unor sortimente;

o studiul comparativ al produselor competitive pentru exportul pe piaţa U.E. cu avizul U.E.

Observaţie: Faţă de problemele enunţate specialiştii în marketingul produselor agroalimentare trebuie să pună pe masa patronilor sau managerilor studiile întocmite prezentând răspunsurile cele mai corecte la întrebările specifice metodei interogative:

• Ce să se producă?

• Cum să se producă şi să se vândă?

• Cât să se producă?

• Unde să se producă şi să se vândă?

• Cine să producă şi să vândă?.