Mecanismele Cunoașterii Științifice

Curs
5.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 34 în total
Cuvinte : 8482
Mărime: 38.65KB (arhivat)
Publicat de: Dorian Dumitrescu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Mircea Marica

Extras din curs

1. Problema ştiinţifică

1.1. Natura şi geneza problemei ştiinţifice

În opoziţie cu viziunea empiristă tradiţională, conform căreia cunoaşterea ştiinţifică pleacă de la observaţii şi ajunge inductiv la un corp de cunoştinţe generale, cercetătorii de azi consideră că cercetarea ştiinţifică pleacă de la probleme şi ajunge la probleme (Popper). Ca urmare, problema ştiinţifică ar fi punctul de plecare dar şi cel de sosire pentru cercetarea ştiinţifică actuală. Această poziţie nu este nouă, încă Aristotel afirma că a căuta fără a pune mai întâi problema este ca şi cum cineva ar merge fără să ştie unde se duce.

Formularea unei probleme ştiinţifice este precedată de o situaţie problematică a cercetării, de o dificultate, un obstacol ce se cere a fi înlăturat. Situaţia problematică este generată de neputinţa cunoaşterii ştiinţifice de a răspunde unei stări de fapt sau de un blocaj teoretic, de o contradicţie izvorâtă între cunoaşterea de până la acel moment şi noile solicitări. Conştientizarea acestei situaţii problematice însemnă de fapt formularea problemei ştiinţifice.

Formularea acesteia se realizează pe fondul cunoştinţelor anterioare (cunoaşterea de fond) şi primeşte forma unei întrebări care are o „zare interioară” ce sugerează direcţia în care trebuie căutat răspunsul. Existenţa cunoaşterii de fond determină apariţia şi recunoaşterea problei. caracterul ei sistematic, sugerează direcţia în care trebuie căutat răspunsul, reguli şi procedee de soluţionare. „O problemă bine pusă, spunea Jh. Dewey, este pe jumătate rezolvată”. Se apreciază însă că sunt mai multe probleme prost puse decât probleme ce nu şi-au găsit rezolvarea. Dar şi o problemă prost pusă, în fapt o pseudoproblemă, poate avea rostul ei în cunoaştere (problema creării unui perpetum mobile a dus la înţelegerea naturii energiei şi a posilităţilor de utilizare, ideea elixirului viţii şi transformarea diferitelor substanţe în aur au contribuit la apariţia chimiei ca ştiinţă.

Odată formulată, problema poate fi rezolvată prin elaborarea ipotezelor şi testarea lor. Rezultatele rezolvării problemei vor duce la formularea de noi probleme, astfel încât cunoaşterea ştiinţifică este una problematică în sensul primar al cuvântului.

1.2. Tipologia problemei

Tipologia problemelor este foarte diversă, în raport cu multitudinea criteriilor utilizate în clasificare. Ne vom opri doar asupra unora dintre clase, criteriul subînţelegându-se:

Probleme:

- teoretice/practice

- obiect/metaprobleme

- normale/extraordinare

- formale/factuale

Nu cred că prezintă interes detalierea acestora.

2. Ipoteza ştiinţifică

2.1. Geneza ipotezei ştiinţifice

Etimologic, termenul hypothesis înseamnă literal ceea ce se pune dedesubt, temelie, bază (hypo – dedesubt, thesis, acţiunea de a pune, ipoteză = supoziţie). În sensul acesta general, ipoteza este sinonimă cu principiu, enunţ ce stă la începutul unui demers mintal, demonstrativ sau sintetic. Ipotezele sunt constructe ale gândirii cu rolul de presupuneri făcute în vederea explicării unor fapte; ele modelează ceea ce nu se cunoaşte, dar se poate presupune în baza cunoştinţelor acumulate. Ipoteza este, aşadar, o interpretare problematică destinată controlului, verificării.

Preview document

Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 1
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 2
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 3
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 4
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 5
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 6
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 7
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 8
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 9
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 10
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 11
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 12
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 13
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 14
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 15
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 16
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 17
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 18
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 19
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 20
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 21
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 22
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 23
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 24
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 25
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 26
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 27
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 28
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 29
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 30
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 31
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 32
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 33
Mecanismele Cunoașterii Științifice - Pagina 34

Conținut arhivă zip

  • Mecanismele Cunoasterii Stiintifice.doc

Alții au mai descărcat și

Generalități despre politică

Ceea ce este si mai grav este sfidarea opiniei publice prin prezentarea denaturata a realitatii. In acest domeniu descrierea realitatii este un...

Istoria Filosofiei

Filosofia orientului antic Studiile care s-au facut în sec. XX, descoperirile arheologice care s-au realizat precum si aprofundarea operelor...

Frank Jakson - Qualia

Asa cum el însusi afirma, Frank Jackson este un qualia freak ce considera ca si în urma celor mai complete descriptii ale senzatiilor ramâne...

Istoria Ideilor - Robert Nozick

In Anarchy, State and Utopia, Robert Nozick dedica doua capitole in intregime teoriei achizitiei formulate de John Locke si analizeaza amanuntit-...

Adevăr și Cunoaștere

Sfântul Apostol Pavel nu evita sa vorbeasca despre cunoastere. Dimpotriva, el cere aceasta lui Dumnezeu pentru neofitii sai ( cf. Efes. 1, 17 – 18;...

Timp și Infinit

Vorbind despre o sageata a timpului, oamenii de stiinta si filosofii, preocupati de aceasta problema, au reliefat cu deosebire caracterul de...

Politologie - o perspectivă sistematică

I. OBIECTUL DE STUDIU AL POLITOLOGIEI A . POLITICUL SI POLITICA  OBIECT DE STUDIU AL POLITOLOGIEI Din antichitate si pâna în contemporaneitate,...

Te-ar putea interesa și

Principiul Separației Puterilor în Stat

Consideratii introductive La sfârsitul secolului al XVII –lea si începutul celui urmator, asistam la aparitia zorilor lumii moderne. În aceasta...

Cunoașterea comună și științifică

Termenul de cunoastere se refera atat la activitatea de producere a cunostintelor, cat si la ansamblul rezultatelor acestei activitati. In primul...

Valoarea educației economice pentru înțelegerea lumii de astăzi

Valoarea educatiei economice pentru intelegerea lumii de astazi In a doua jumatate a secolului XX, omenirea a trait experienta unei cresteri...

Psihologie economică

INTRODUCERE Adam Smith este autorul a doua lucrari de referinta in domeniul psihologiei economice “Teoria sentimentelor morale” si “Avutia...

Testul 2 la filosofie

1. Ce este ontologia? Numiţi problemele principale ale ontologiei. Ontologia ca parte componenta a filosofiei studiază existenţa ca atare, al...

Introducere în Psihologie

DRUMUL SPRE STATUTUL DE STIINTA AL PSIHOLOGIEI; PROBLEMATICA EI ACTUALA 1.1. PSIHOLOGIA SI SIMTUL COMUN Fiecare stiinta cerceteaza o clasa sau...

Neuropsihologie și psihologie cognitivă

În sec. V î.e.n., Hippocrat descrie primele noţiuni privind dificultăţile de limbaj, pe care le-a denumit aphonie. Neuropsihologia este o...

Psihologia Educațională

1. PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI - disciplină teoretică şi aplicativă Psihologia educaţiei reprezintă o aplicaţie a psihologiei şi a metodelor acesteia în...

Ai nevoie de altceva?