Buget și Trezorerie

Cursul nr.1 - 24.10.2009 (6 ore)

Capitolul I

Necesitatea, conţinutul economic si funcţiile bugetului de stat

Cuprins

1.1 Conceptul, necesitatea si conţinutul economic al bugetului de stat

1.2 Funcţiile bugetului de stat

1.3. Organizarea sistemului bugetar

1.4. Principiile bugetare

Concepte

Bugetul, bugetul statului, rol de alocare, rol de redistribuire, rol de reglare, fluxuri băneşti, distribuire primara, redistribuire, funcţia de control, sistem bugetar unitar, anualitatea bugetului, unitatea bugetara, universalitatea bugetului de stat, realitatea bugetului, principiul echilibrului bugetar, specializarea bugetara, neafectarea veniturilor bugetare, publicitatea bugetului de stat

Bugetul de stat este un element fundamental al finanţelor publice care trebuie aprobat atât din punct de vedere juridic cat si economic. Astfel din punct de vedere juridic bugetul de stat reprezintă documentul care autorizează încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor anuale ale statului aspect ce impune cu necesitate aprobarea obligatorie a bugetului de către parlament.

Din punct de vedere economic bugetul de stat reflectă corelaţiile macroeconomice, precum şi legătura cu nivelul şi evoluţiile produsului intern brut întrucât în funcţie de acesta sunt calculaţi, determinaţi indicatorii bugetari constituindu-se baza evoluţiei favorabile a resurselor viitoare.

Bugetul de stat reprezintă un obiectiv necesar datorita existentei producţiei de mărfuri, acţiunii legii valorii şi celorlalte legi economice precum şi datorita necesitaţii îndeplinirii sarcinilor social culturale, economice de apărare naţionala, ordine publica, şi a celor administrative ale statului.

Bugetul de stat îndeplineşte concomitent un rol de alocare, un rol de redistribuire şi un rol de reglare a vieţii economice, prin orientările sale acţionând asupra economiei, prin încurajarea sau înfrânarea desfăşurării unor activitati, ţinând cont de politica promovata de stat.

Prezentarea bugetului are loc sub forma unui ansamblul de conturi prin care se reflecta veniturile şi cheltuielile statului pentru un an calendaristic, reprezentând concret un tablou comparativ al veniturilor şi cheltuielilor statului ce aparţin perioadei de referinţă. Acesta trebuie să reflecte cât mai exact resursele ce pot fi mobilizate precum şi destinaţia lor, să asigure compararea la sfârşitul exerciţiului bugetar a veniturilor mobilizate şi cheltuielilor efectuate şi nu în ultimul rând să asigure analizarea veniturilor pe surse de provenienţa respectiv al cheltuielilor pe destinaţii.

Conţinutul economic al bugetului de stat este reflectată de însăşi natura orânduirii noastre social-economice, de cerinţele legilor economice care acţionează în societate, precum şi necesitatea realizării prerogativelor şi funcţiilor statului.

Bugetul de stat reprezintă principalul plan financiar anual al statului în care este prevăzută constituirea, repartizarea şi folosirea fondului bănesc al statului, adică e vorba de încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor conform cu politicii aplicate de către stat în domeniul dezvoltării social culturale şi economice.

Mobilizarea şi administrarea fondului bugetar determina o serie de fluxuri băneşti de la firme şi persoane fizice sub diferite forme şi anume:

- impozite, taxe şi contribuţii;

- veniturile din exploatare şi închirierea unor bunuri ale statului;

- împrumuturi interne şi externe contractate de stat;

- emisiunea monetară, toate acestea utilizate pentru finanţarea unor activităţi sau pentru acoperirea deficitului bugetar.

Din bugetul de stat au loc şi fluxuri băneşti în sens invers respectiv spre diferiţi beneficiari:

- finanţarea unor obiective de investiţii cu caracter economic social, cultural, administrativ;

- se acorda resurse pentru funcţionarea instituţiilor de învăţământ, cultura, arta, ocrotirea sănătăţii, asistenta sociala;

- se alocă resurse băneşti pentru cei lipsiţi de venituri şi nu în ultimul rând uneori se acorda unele fonduri băneşti băncilor pentru a susţine acordarea de credite firmelor şi populaţiei.

Bugetul statului este elaborat şi executat ţinând cont de situaţia reala a ţării, de nivelul PIB, de rata de creştere sau descreştere a acestuia, de gradul de utilizare al capacitaţilor de producţie şi de utilizarea a forţei de muncă, de mărimea sectorului public al economiei, precum şi de strânsa legătură cu conjunctura internă şi internaţională.

1.2 Funcţiile bugetului de stat

Încasând venitul şi efectuând cheltuieli, statul, prin intermediul bugetului mobilizează,repartizează şi utilizează o parte însemnată din PIB manifestându-şi rolul său şi îndeplinind 2 funcţii:

- funcţia de mobilizare, repartizare şi utilizare a resurselor băneşti;

- funcţia de control.

În ceea ce priveşte funcţia de mobilizare, repartizare şi utilizare a resurselor băneşti, bugetul de stat reprezintă principalul instrument cu ajutorul căruia statul participă la distribuirea primară a unei părţi din PIB deoarece bugetul statului este alimentat cu venituri (impozitul pe profit, impozitul pe dividende şi alte taxe) de la agenţii economici cu capital de stat iar apoi aceste resurse financiare sunt folosite pentru finanţarea dezvoltării economiei naţionale, a finanţării acţiunilor social culturale.

În acelaşi timp bugetul de stat participă într-o măsură mult mai mare la redistribuirea unei părţi din PIB atunci când se încasează impozitul pe profitul agenţilor economici cu capital privat, de la cooperative, precum şi impozitele şi taxele de la populaţie.

Într-o anumita măsură, bugetul de stat participă la redistribuirea unei parţi din PIB pe plan internaţional, adică este vorba de încasarea diferenţelor favorabile din operaţiunile de import-export, de acoperirea de la bugetul statului a diferenţelor nefavorabile rezultate din aceste operaţiuni, de primirile şi acordările de împrumuturi externe, de ajutoare, de cotizaţii şi altele.

Funcţia de control a bugetului de stat este exercitate în acelaşi timp cu încasarea creditelor şi efectuarea cheltuielilor bugetare.

Controlul se exercită concret asupra creării repartizării, circulaţiei şi utilizării produsului naţional brut şi chiar asupra avuţiei naţionale. Formele principale ale controlului sunt : preventiv, operativ şi post operativ.