Programe și aplicații de observare a pământului

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geodezie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 77 în total
Cuvinte : 24174
Mărime: 3.42MB (arhivat)
Publicat de: Norman-Marius Toma
Puncte necesare: 0

Cuprins

  1. 1. Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind problemele spațiale 4
  2. 1.1. Oficiul Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale (OOSA) ... 4
  3. 1.2. Activități operaționale ale OOSA 5
  4. 1.2.1. Platforma Națiunilor Unite pentru Informații Bazate pe Date Spațiale pentru Managementul Dezastrelor și Reacție de Urgență (UN-SPIDER) .. 5
  5. 1.2. COPUOS și subcomitetele sale .. 12
  6. 1.2.1. România a deținut Președinția Comitetului pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic 14
  7. 1.3. Principii privind teledetecția Pământului din spațiu .. 14
  8. 2. Agenția Spațială Europeană (ESA) ... 18
  9. 2.1. Istoric .. 18
  10. 2.2. Domeniile de activitate ale ESA 20
  11. 2.3. Programele ESA . 20
  12. 2.3.1. Programele obligatorii . 21
  13. 2.3.2. Programele opționale ... 21
  14. 2.4. Programe ale ESA în domeniul Observării Pământului . 22
  15. 2.4. Bugetul ESA ... 24
  16. 2.5. România și ESA . 24
  17. 2.6. Centrele de dezvoltare tehnologică ale ESA .. 30
  18. 3. Agenția Spațială Română .. 32
  19. 3.1. Direcții principale de cercetare: . 35
  20. 3.2. Oferta de cercetare-dezvoltare și servicii ... 36
  21. 4. Societatea Internațională de Fotogrammetrie și Teledetecție (ISPRS) . 37
  22. 4.1. Rolul ISPRS ... 37
  23. 4.2. Comisiile Tehnice .. 37
  24. 4.3. Resursele financiare ale ISPRS .. 40
  25. 4.4. Modul de organizare și funcționare 41
  26. 4.4. Apartenența la ISPRS 42
  27. 4.4.1. Membri 42
  28. 4.4.2. Membri Asociați .. 42
  29. 4.4.3. Membri Regionali ... 42
  30. 4.4.4. Membri Susținători .. 42
  31. 4.4.5. Membri Onorifici 42
  32. 4.5. Fundația ISPRS .. 43
  33. 4.6. Declarația de la Beijing .. 43
  34. 5. GEO - organizație interguvernamentală pentru utilizarea eficientă a mijloacelor de monitorizare a planetei .. 46
  35. 5.1. Obiectivele constituirii GEO .. 48
  36. 5.2 Activitățile lucrative ale GEO . 49
  37. 5.3 Principiile strategice GEO în cazul declanșării unui dezastru ... 49
  38. 5.3.1. Planul de lucru al GEO în cazul unui dezastru pentru următorii 10 ani. . 50
  39. 5.4. Cooperarea dintre organizația GEO și Carta internațională ... 52
  40. 6. Carta Internațională “Spațiul și Dezastrele Majore” formă modernă de întrajutorare în caz de calamități ... 55
  41. 6.1. Resursele satelitare de care dispune Carta . 55
  42. 6.2. Textul oficial al Cartei internaționale “Spațiul și Dezastrele Majore” ... 56
  43. 6.3. Funcționalitatea Cartei ... 61
  44. 6.3.1. Principiul fundamental al Cartei Internaționale “Spațiu și Catastrofe Majore” .. 61
  45. 6.3.2. Etapele gestionării unei situații de criză .. 61
  46. 6.3.3. Limitele de activare a Cartei ... 62
  47. 6.3.4. Principii de cooperare .. 63
  48. 6.3.5. Circuitul operațional 63
  49. 6.3.6. Activări, tipul și numărul acestora .. 66
  50. 6.3.7. Accesul la resursele Cartei .. 68
  51. 6.3.8. Alte atribute și funcțiuni ale Cartei . 68
  52. 7. Copernicus - Programul European de Observare a Pământului 69
  53. 7.1. Introducere . 69
  54. Elemente componente ... 69
  55. Serviciile tematice . 70
  56. Serviciul de monitorizare a pământului 70
  57. Serviciul de monitorizare a mărilor și oceanelor .. 71
  58. Serviciul de monitorizare a atmosferei .. 71
  59. Serviciul de monitorizare a schimbărilor climatice ... 72
  60. Serviciul de management al dezastrelor 72
  61. Serviciul de securitate ... 73
  62. Componenta spațială . 74
  63. Componenta "in-situ" 74
  64. Aplicații tematice .. 74
  65. 8. Programul GALILEO 76

Extras din curs

1. Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind Organizația Națiunilor Unite și rolul său privind probl problprobl emele emele emele spațiale spațiale

1.1. Oficiul Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale (OOSA)

Oficiul Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale (United Nations Office for Outer Space Affairs) este o structură a Națiunilor Unite care are responsabilitatea promovării cooperării internaționale în scopul utilizării pașnice a spațiului extraatmosferic.

Fig. 1 Sigla UN-OOSA

În conformitate cu principiile dreptului internațional UN-OOSA are, de asemenea, responsabilitatea punerii în aplicare a atribuțiilor Secretariatului General ONU privind inventarierea obiectelor lansate în spațiu și întreținerea registrului Organizației Națiunilor Unite.

Prin intermediul Programului Națiunilor Unite cu privire la aplicațiile Spațiale, UN-OOSA organizează în beneficiul națiunilor în curs de dezvoltare manifestări internaționale, cursuri de formare profesională și proiecte-pilot pe subiecte care includ: - teledetecție, - navigație prin satelit, - meteorologie prin satelit, - tele-educație, - telemedicină, - noțiuni de bază în domeniul științelor spațiale.

UN-OOSA are sediul la Oficiul Națiunilor Unite de la Viena-Austria și funcționează ca secretariat al Comitetul Națiunilor Unite pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic - (Committee on the Peaceful Uses of Outer Space-COPUOS). Comitetul este delegat de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru derularea activităților referitoare la cooperarea internațională în domeniul spațial.

1.2. Activități operaționale ale OOSA

UNOOSA, pregătește și distribuie rapoarte, studii și publicații cu subiecte din diferite domenii ale științelor spațiale, aplicațiilor tehnologice și a dreptului internațional referitor la spațiu . Documentele și rapoartele sunt disponibile în toate limbile oficiale ale Organizației Națiunilor Unite prin intermediul sitului

http://www.oosa.unvienna.org

Utilizarea sateliților nu este limitată de frontierele geografice și geopolitice, dar trebuie să respecte principiile promovate de UN-OOSA (United Nations Office for Outer Space Affairs) organismul specializat al ONU prin Comitetul pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extraatmosferic.

De fapt, OOSA ca organism de reglementare, colaborează strâns cu alte agenții specializate tematic din cadrul Organizației Națiunilor Unite în vederea promovării tehnologiilor de observare a Terrei. Pot fi amintite aici :

- UNESCO (United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization),

- FAO (Food and Agriculture Organization / Organizația Națiunilor Unite pentru agricultură și Alimentație),

- UNEP (United Nations Environmental Programme),

- UNITAR-UNOSAT (United Nations Institute for Training and Research’s Operational Satelite Applications Programme / Programul operațional pentru aplicații satelitare al Institutului Națiunilor Unite pentru Educație și Cercetare.

1.2.1. Platforma Națiunilor Unite pentru Informații Bazate pe Date Spațiale pentru Managementul Dezastrelor și Reacție de Urgență (UN-SPIDER)1

Prin rezoluția nr. 61/110 din 14 decembrie 2006, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a fost de acord să înființezePlatforma Națiunilor Unite pentru Informații Bazate pe Date Spațiale pentru Managementul Dezastrelor și Reacție de Urgență (UN-SPIDER).

Programul UN-SPIDER țintește ajutorarea statelor care sunt amenințate sau sunt afectate de dezastre naturale. Asistența ONU este acordată înaintea, în timpul și după evenimentele respective. Pe lângă furnizarea de informații, de date concrete

1 Denumirea oficială în limba engleză este "United Nations Platform for Space-based Information for Disaster Management and Emergency Response - UN-SPIDER"

bazate pe imagini satelitare, ONU asigură prin diverse mecanisme și pregătirea de specialiști pentru interpretarea acestor date. În practică, s-a constatat faptul că o țară mai puțin dezvoltată nu are infrastructura tehnică necesară și nici suficienți specialiști capabili să exploateze informațiile prețioase obținute gratuit prin activarea mecanismelor internaționale de sprijin.

Preview document

Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 1
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 2
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 3
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 4
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 5
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 6
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 7
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 8
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 9
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 10
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 11
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 12
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 13
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 14
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 15
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 16
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 17
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 18
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 19
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 20
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 21
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 22
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 23
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 24
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 25
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 26
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 27
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 28
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 29
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 30
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 31
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 32
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 33
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 34
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 35
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 36
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 37
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 38
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 39
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 40
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 41
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 42
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 43
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 44
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 45
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 46
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 47
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 48
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 49
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 50
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 51
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 52
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 53
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 54
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 55
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 56
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 57
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 58
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 59
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 60
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 61
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 62
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 63
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 64
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 65
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 66
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 67
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 68
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 69
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 70
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 71
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 72
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 73
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 74
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 75
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 76
Programe și aplicații de observare a pământului - Pagina 77

Conținut arhivă zip

  • Programe si aplicatii de observare a pamantului.pdf

Alții au mai descărcat și

Trasarea pe teren a unui complex industrial

I.Proiectarea rețelei topografice de construcție 1.Calculul lungimii maxime a laturii rețelei topografice de construcție Cunoscând valoarea lui...

Cufărul Shahrazadei

Generalitați ale mineralelor Mineralogia (minera = mineral, logos = vorbire) este disciplina geologica fundamentala care se ocupa cu studierea...

Informatizarea operațiilor de carte funciară

Proiectarea și realizarea unei aplicații care să presupună automatizarea acțiunilor de cadastru și carte funciară. Etapele realizării proiectului...

Modelare cartografică

Analiza informaţiilor grafice existente în interiorul cadrului geografic al trapezului › Nomenclatura trapezului pe care se lucrează este:...

Amenajarea teritoriului în context național

Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile prevăzute la art. 4 din Legea nr. 50/1991, republicată, cu completările și...

MySQL

Introducere Database Management System Database: o colectie structurata de date Controleaza accesul la o baza de date - autentificare - impune...

Hidrologie Urbană

CE ÎNSEAMNĂ HIDROLOGIE Denumirea provine din compunerea a două cuvinte grecești: LOGIA însemnând STIINȚĂ și HUDRO însemnând APĂ. Deci cuvântul...

Te-ar putea interesa și

Obiective ale politicii europene de vecinătate în relația Uniunii Europene cu Federația Rusă

Introducere Capitolul 1 POLITICA EUROPEANĂ DE VECINĂTATE - SCOP, OBIECTIVE, PRINCIPII. CONȚINUT 1.1 Necesitatea PEV în procesul de consolidare...

Mijloace de Recuperare ale Tetraparezei Spastice Infantile la Copii cu Vârsta Între 1 și 6 Ani

INTRODUCERE În 1971 Academia de Ştiinţe Medicale defineşte recuperarea ca fiind un domeniu de activitate complexă medicală, educaţională, socială...

Regimul Juridic al Spațiului Extraatmosferic

Introducere În literatura juridică de drept internaţional există păreri controversate cu privire la istoria apariţiei acestui drept. Într-un şir...

Analiza Sistemelor Cadastrale la Nivel Mondial

Capitolul I Definitia, caracteristicile, rolul, scopul, si importanta cadastrului 1.1Noţiuni generale. Originea cuvantului cadastru nu este...

Campanie Împotriva Discriminării Copiilor cu Dizabilități

Introducere Ne-am ales această temă pentru ca vrem să facem să dispară acea diferenţă pe care unii o evidenţiază, dintre persoanele cu handicap şi...

Suportul de date al informațiilor climatice

1. INTRODUCERE Guvernele lumii vor converge la COP21,Conferinta Climatica din Paris 2015, cu mari sperante ca pentru prima data in mai mult de 20...

Analiza unui Domeniu de Activitate

CAPITOLUL I DESCRIEREA DOMENIULUI ANALIZAT Codul CAEN al domeniului ales este 0130. Grupa 01.3 (Activitati mixte) se îndeparteaza de la...

Expoziția școlară și resursele ei formative

I. PARTEA INTRODUCTIVĂ Importanţa - argumentarea - temei alese În ciuda criticilor, lecţia a rămas principala modalitate de organizare şi...

Ai nevoie de altceva?