Modelare cartografică

Analiza informaţiilor grafice existente în interiorul cadrului geografic al trapezului

› Nomenclatura trapezului pe care se lucrează este: L-35-15-C-a-2-III și a fost realizată in Proiecţia Stereografică 1970 in sistem de cote Marea Neagră.

› Scara de reprezentare a planului este 1:5000;

Nomenclaturile foilor planurilor vecine sunt:

La Nord -L-35-15-C-a-2-I

La Sud -L-35-15-C-a-4-I

La Est -L-35-15-C-a-2-IV

La Vest - L-35-15-C-a-1-IV

Date generale

Trapezul cu nomenclatura L-35-15-C-a-2-III este poziţionat în judeţul Bistrita Nasaud si judetul Suceava avand o suprafata totala de 545,700 ha. În partea de N-V a foii de hartă se află Ocolul Silvic Rodna iar in partea de N a foii de hartă se află Suhardul Măgurenilor.

-Aerofotografierea este executata in anul 1991,

-Reperajul executat de I.C.A.S. in anul 1992,

-Originalul de teren intocmit de I.C.A.S in 1993,

- Originalul de editare intocmit de I.G.F.C.O.T in anul 1985,

- Imprimat la I.G.F.C.O.T in anul 1985.

Altimetrie

În interiorul trapezului relieful este reprezentat prin curbe de nivel cu echidistanta de 5 m, (cota minimă fiind de 975 m iar cota maxima fiind de 1450m) şi puncte cotate.

Planimetria

Pentru reprezentarea categoriilor de folosintă s-au folosit semne conventionale , regăsindu-se urmatoarele categorii de folosintă : Paduri 67% Pasune 20% Drum de exploatare7% Hidrografie 5%.

Căi de comunicaţii

Căile de comunicaţii sunt într-un procent de 5% pe acest trapez.Avem 15 drumuri de exploatare,cele mai multe aflandu-se in centrul foii de hartă si in partea de V a hărții.

Folosinţe

Pe hartă se găsesc limite dintre diferite categorii de folosinţe, cum ar fi : paşune-20% si padure 67%.

Hidrografie

Hidrografia este reprezentată prin semene convenţionale corespunzătoare cursurilor de apă de curgere permanentă și intermitentă predominant in partea de Est si Vest .

Determinarea bazei cartografice a trapezului

În vederea utilizării hărţilor şi planurilor topografice în lucrările de cadastru general şi de specialitate se cere cunoaşterea elementelor bazei cartografice a hărţilor şi planurilor:

1. sistemul de proiecţie cartografică;

2. scara de reprezentare;

3. cadrul hărţii şi a planului;

4. nomenclatura şi modul de imparţire în foi de hartă şi de plan.

Planul topografic este reprezentarea grafică convenţională a unei suprafeţe de teren mai restrânse, care se întocmeşte la scări mai mari sau egale cu 1:10.000, unde proiectarea punctelor de pe suprafaţa terestră se face ortogonal, iar efectul de curbură al Pământului se neglijează. Pe planurile topografice întocmite la scările: 1:500; 1:1.000; 1:2.000; 1:5.000 şi 1:10.000 se reprezintă în mod fidel forma geometrică şi dimensiunile elementelor de planimetrie, precum şi relieful terenului prin formele sale.

PROIECTIA AZIMUTALA PERSPECTIVA STEREOGRAFICA OBLICA

CONFORMA PE PLAN SECANT UNIC-1970

Proiecţia stereografică oblică conformă pe plan secant a fost folosită în ţara noastră,într-o primă perioadă între anii 1933 şi 1951, fiind denumită “proiecţia stereografică pe planul secant unic Braşov-1930”, după care a fost reluată şi adoptată cu alţi parametric începând cu anul 1973 şi până în present ,sub denumirea de “proiecţia stereografică pe plan secant unic- 1970”.

Proiecţia azimutală perspectivă stereografică oblică conformă,cu planul de proiecţie secant unic 1970 ,utilizată în mod frecvent prin denumirea de “Proiecţia STEREO-70” a fost folosită începând cu anul 1973 la întocmirea planurilor topografice de bază la scările 1:2 000; 1:5 000 şi 1:10 000, precum şi a hărţii cadastrale la scara 1:50 000. Acest sistem de proiecţie s-a adoptat,având la bază elementele elipsoidului Krasovski-1940 şi planul de referinţă pentru cote MAREA NEAGRĂ.

Pentru definirea principiilor care au stat la baza adoptării proiecţiei stereografice 1970, se

consideră o secţiune prin sfera terestră de rază medie ????????(fig.1.1), în care sunt redate urmatoarele elemente geometrice ale reprezentarii: