Impactul Serviciilor de Catering asupra Stilului de Viață în Societatea Modernă

IMPACTUL SERVICIILOR DE CATERING ASUPRA STILULUI DE VIAŢĂ ÎN SOCIETATEA MODERNĂ

1.1 IMPACTUL PRODUSELOR CATERING ASUPRA CONSUMATORULUI

Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor este expresia necesităţii satisfacerii unor nevoi sociale. Integrate în structurile şi mecanismul procesului social al producţiei, serviciile sunt oferite colectivităţilor de oameni, unităţilor economice, instituţiilor şi persoanelor fizice.

Întreprinderile de alimentaţie publică şi de turism, similar altor întreprinderi economice, sunt un produs, un rezultat al mediului social economic. Pe de altă parte sunt generatoare de noi necesităţi determinate de îndeplinirea rolului lor economico- social şi de realizarea lor de activitate.

În pararel cu dezvoltarea economică, a crescut gradul de ocupare a populaţiei şi în consecinţă, rezolvarea problemei alimentaţiei a impus noi preocupări pentru îmbinarea cerinţelor de satisfacere a necesarului fiziologic, de încadrare în timpul liber şi în bugetul de venituri disponibile.

În condiţiile economiei de piaţă consumatorul devine axul central al tuturor activităţilor economice ce converg spre satifacerea cât mai deplină a dorinţelor, exigenţelor, preferinţelor, necesităţilor, această satisfacere fiind însăşi esenţa activităţii economice realizate. Influenţa alimentaţiei asupra stării de sănătate a individului, importanţa acesteia în dezvoltarea armonioasă a organismului, în menţinerea vigorii fizice şi intelectuale, deci impactul asupra rezultatelor obţinute în activităţile economico- sociale, au determinat ritmuri accentuate de creştere pentru sectoarele care au ca obiect de activitate alimentaţia.

Tehnologia culinară modernă, cu toate exigenţele ei, nu se mai poate sprijini numai pe intuiţia, talentul sau îndemânarea luvrărilor din activitatea productivă a acestui sector, deoarece s-au produs mutaţii rapide în procesul de prelucrare, în sortimentul produselor comercializate, în cererea de consum, intensificându-se interdependenţele cu alte sectoare de activitate.

Oferta de produse alimentare trebuie să corespundă noilor exigenţe, specifice omului modern, tentat tot mai mult de procurarea hranei gata preparate. Nevoia de hrană trebuie satisfăcută la un nivel superior prin acoperire necesarului fiziologic cu alimente variate, gustoase, în condiţiile economisirii fondului de timp afectat pregătirii zilnice, diminuării efortului solicitat de această activitate şi totodată prin costuri reduse.

Alimentaţia publică, implicit sectorul catering, prezintă un caracter deosebit de complex prin specificul ei, prin multitudinea factorilor tehnologici care influenţează oferta de produse, prin diversitatea cererii exprimate.

Sistemul catering se adresează în special consumatorilor colectivi: cantine şcolare, cantine restaurant, spitale, unităţi militare şi de aviaţie, restaurante autoservire, unităţi cu servire rapidă (fast-food). Aceştia au devenit consumatori exigenţi, care acceptă să-

şi satisfacă nevoia de hrană cu alimente gata preparate dar, care, să aibă o valoare nutritivă normală, preţuri mai mici şi să fie prezentate corespunzător.

Multiplele avantaje ale produselor catering le oferă acestora o poziţie distinctă în ansamblul mărfurilor alimentare, determinând ascensiunea lor pe plan internaţional, atât din punct de vedere al volumului ofertei cât şi din punct de vedere al structurii sortimentale.

Fabricarea produselor de tip catering permite o valorificare superioară şi complexă a materiilor prime, aditivarea cu un sortiment diversificat de constituenţi de gust, aromă, aspect, posibilitatea de fortificare cu substanţe biologic active (aminoacizi esenţiali, vitamine, săruri minerale), precum şi echilibrarea valorii nutritive.

Prin aplicarea sistemului catering, se asigură concentrarea producţiei în unităţi mari cu toate avantajele acesteia: creşterea gradului de mecanizare a operaţiilor de prelucrare primară cu consecinţe net favorabile în reducerea pierderilor; aplicarea metodelor moderne, cu scurtă durată de prelucrare termică care permite menţinerea substanţelor nutritive în alimentele prelucrate în proporţii cât mai apropiate de cele iniţiale; conservarea şi convertirea în condiţii adecvate; posibilitatea creşterii eficiente a combinaţiilor sortimentale; asigurarea igienei prin implementarea unor metode moderne.

Sistemul catering a luat naştere în marile aglomerări urbane din Sua, şi s-a extins cu repeziciune şi în alte ţări ca Anglia, Germania, Suedia, Franţa şi nu în ultimu rând România.

În România, în urma unui studiu efectuat prezentat în tabelul 1, asupra cheltuielilor efectuate de diferite tipuri de familii pentru consumul alimentar şi de băuturi se poate constata că peste 60 % din cheltuielile unei familii de ţărani se duc pe alimente şi băuturi în comparaţie cu aproximativ 50 % din cheltuieli cât revine pentru o familie de salariaţi.

Tabelul 1. Cheltuieli alocate de diferite tipuri de familii pentru consumul alimentar şi băuturi

Anii

Tipul familiilor 2005 2006 2007

Familii de salariaţi 51,4 55,9 58,2

Familii de pensionari 63,6 66,9 67,1

Familii de ţărani 71,4 75,1 76,4

Graficul 2. Cheltuielile alocate de diferite tipuri de familii pentru consumul alimentar