Epistemologie Politică

Curs
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 75 în total
Cuvinte : 44783
Mărime: 250.86KB (arhivat)
Publicat de: Adelina Carp
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Dr.Teodora Prelipcean

Extras din curs

În primul rând, deoarece obiectul cunoaşterii politice este complex şi de maximă actualitate. Este ştiut că în ultimele decenii ale secolului al XX-lea au avut loc evenimente politice majore ce au determinat remodelarea realităţii politice în scopul construirii unor societăţi mai bune, mai drepte şi mai democratice. De aceea este necesară o mai bună explicare şi înţelegere a fenomenelor şi proceselor politice. Tot acum este scos în evidenţă specificul relaţiei dintre epistemologie şi politică, relaţie care este mai degrabă necesară decât contingentă, precum şi implicaţiile caracterului politic al epistemologiei ca practică filosofică şi program de investigare. În studiul intitulat How is Epistemology Political?, Linda Alcoff pleacă de la premisa potrivit căreia cunoaşterea ştiinţifică se naşte din praxisul social care apare la interferenţele dintre instituţiile ştiinţifice şi cele economico-politice şi arată că aceste interferenţe determină nu numai priorităţile de cercetare, dar şi situaţiile în care ipotezele sunt plauzibile. Potrivit autoarei, epistemologia are o dimensiune politică, pentru început, prin însăşi condiţiile de producere, adică ea nu este o simplă colecţie de texte, ci o practică socială angajată prin diferiţi participanţi şi situaţii prestabilite. Apoi, autoarea argumentează că teoriile specifice ale cunoaşterii produse de epistemologi reflectă poziţia socială a fiecăruia, faptul că teoriile nu pot fi separate de teoreticieni. În al treilea rând, epistemologia are efecte politice în direcţia intervenţiilor în discursurile specifice spaţiilor politice. Astfel, anumite teorii justificatoare vor avea efectul de autorizare sau neautorizare a anumitor voci, de legitimare sau nelegitimarea a anumitor ierarhii ale discursului şi a ordinii vorbitorilor. Rostul acestor consideraţii este de a sublinia faptul că cercetările epistemice nu pot transcende factorul politic, prejudecăţile istorice şi sociale.

Un alt motiv este acela că politica, definită ca "artă a guvernării" , este o variabilă dependentă. Aşadar, ea "nu poate fi explicată doar prin politică" O serie de numeroşi factori non-politici îşi fac simţită prezenţa de fiecare dată când vrem să explicăm un fapt politic. Astfel, deducem că "ştiinţele politice trăiesc în simbioză cu alte ştiinţe sociale", urmâd a fi într-adevăr "creative numai dacă rămân extrovertite"

Ştiinţele socio-umane. Constituire şi devenire

Analiza filosofică milenară făcută procesului de cunoaştere ne îndeamnă să afirmăm că nu putem cunoaşte totul, nu putem demonstra totul, nu putem intui totul. Iată un motiv al interogării: la ce bun toate eforturile noastre de cunoaştere ?, dar şi un îndemn pentru continuarea “călătoriei spre centrul Pământului”. Este ceea ce vom încerca în cele ce urmează, fără a pierde din vedere două aspecte fundamentale. Pe de o parte, faptul că analiza pe orizontală, cuprinzătoare şi unificatoare, trebuie însoţită de o analiză profundă şi clarificatoare iar, pe de altă parte, faptul că orice întreprindere de acest gen nu poate avea pretenţia de a fi exhaustivă şi, prin urmare, “încheiată”.

Lucrurile se nasc, sunt supuse transformării şi dezvoltării, apoi dispar. Aceleaşi trepte sunt parcurse şi de noi, oamenii. Aceste trepte de evoluţie au trezit în noi dorinţa de cunoaştere atât a universului exterior – adică natura fizică şi faptele sociale, cât şi a celui interior – adică fenomenele psihice. Ce, cum, cât putem cunoaşte a reprezentat una dintre preocupările esenţiale ale spiritului uman din toate timpurile. Infinitatea problemelor, multitudinea întrebărilor şi diversitatea răspunsurilor au condus la apariţia şi dezvoltarea ştiinţei.

Ştiinţa presupune totalitatea a ceea ce s-a realizat în ansamblul cunoaşterii până la un moment dat. Însă, această “totalitate” nu este statică şi absolută, ci dinamică şi relativă. “Ştiinţa – sublinia Karl Popper – nu construieşte pe o temelie de granit. Construcţia îndrăzneaţă a teoriilor ei se ridică, pentru a spune aşa, pe un teren mlăştinos. Ea poate fi comparată cu o construcţie ai cărei stâlpi de susţinere se afundă într-o mlaştină şi nu se sprijină pe vreo temelie naturală sau «dată». Şi dacă încetăm să mai împingem stâlpii în adânc nu este fiindcă am atins un strat rezistent. Pur şi simplu ne oprim atunci când credem că stâlpii sunt destul de solizi pentru a susţine, cel puţin un timp, construcţia” Aşadar, ştiinţa “nu este un subiect închis” , nu reprezintă numai un complex general de fapte, legi şi teorii cunoscute, ci ea este o descoperire continuă de noi fapte, legi şi teorii, o analiză şi o critică neîntreruptă a ceea ce vrem să credem că ştim, deseori distrugând tot atât de mult pe cât se clădeşte. Dar, în pofida insucceselor din unele domenii, a faptului că unele probleme nu au fost încă pe deplin elucidate, ştiinţa, în întregul său, nu încetează să se dezvolte şi să-şi finiseze edificiul. Aceste prefaceri evidente determină şi conduc la stabilirea permanentă de noi raporturi între ştiinţele deja constituite, la divizarea, subdivizarea şi hibridarea lor, precum şi la apariţia unor noi ştiinţe.

Preview document

Epistemologie Politică - Pagina 1
Epistemologie Politică - Pagina 2
Epistemologie Politică - Pagina 3
Epistemologie Politică - Pagina 4
Epistemologie Politică - Pagina 5
Epistemologie Politică - Pagina 6
Epistemologie Politică - Pagina 7
Epistemologie Politică - Pagina 8
Epistemologie Politică - Pagina 9
Epistemologie Politică - Pagina 10
Epistemologie Politică - Pagina 11
Epistemologie Politică - Pagina 12
Epistemologie Politică - Pagina 13
Epistemologie Politică - Pagina 14
Epistemologie Politică - Pagina 15
Epistemologie Politică - Pagina 16
Epistemologie Politică - Pagina 17
Epistemologie Politică - Pagina 18
Epistemologie Politică - Pagina 19
Epistemologie Politică - Pagina 20
Epistemologie Politică - Pagina 21
Epistemologie Politică - Pagina 22
Epistemologie Politică - Pagina 23
Epistemologie Politică - Pagina 24
Epistemologie Politică - Pagina 25
Epistemologie Politică - Pagina 26
Epistemologie Politică - Pagina 27
Epistemologie Politică - Pagina 28
Epistemologie Politică - Pagina 29
Epistemologie Politică - Pagina 30
Epistemologie Politică - Pagina 31
Epistemologie Politică - Pagina 32
Epistemologie Politică - Pagina 33
Epistemologie Politică - Pagina 34
Epistemologie Politică - Pagina 35
Epistemologie Politică - Pagina 36
Epistemologie Politică - Pagina 37
Epistemologie Politică - Pagina 38
Epistemologie Politică - Pagina 39
Epistemologie Politică - Pagina 40
Epistemologie Politică - Pagina 41
Epistemologie Politică - Pagina 42
Epistemologie Politică - Pagina 43
Epistemologie Politică - Pagina 44
Epistemologie Politică - Pagina 45
Epistemologie Politică - Pagina 46
Epistemologie Politică - Pagina 47
Epistemologie Politică - Pagina 48
Epistemologie Politică - Pagina 49
Epistemologie Politică - Pagina 50
Epistemologie Politică - Pagina 51
Epistemologie Politică - Pagina 52
Epistemologie Politică - Pagina 53
Epistemologie Politică - Pagina 54
Epistemologie Politică - Pagina 55
Epistemologie Politică - Pagina 56
Epistemologie Politică - Pagina 57
Epistemologie Politică - Pagina 58
Epistemologie Politică - Pagina 59
Epistemologie Politică - Pagina 60
Epistemologie Politică - Pagina 61
Epistemologie Politică - Pagina 62
Epistemologie Politică - Pagina 63
Epistemologie Politică - Pagina 64
Epistemologie Politică - Pagina 65
Epistemologie Politică - Pagina 66
Epistemologie Politică - Pagina 67
Epistemologie Politică - Pagina 68
Epistemologie Politică - Pagina 69
Epistemologie Politică - Pagina 70
Epistemologie Politică - Pagina 71
Epistemologie Politică - Pagina 72
Epistemologie Politică - Pagina 73
Epistemologie Politică - Pagina 74
Epistemologie Politică - Pagina 75

Conținut arhivă zip

  • Epistemologie Politica.doc

Alții au mai descărcat și

Iconoclasmul Bizantin și Urmările Acestuia în Arta Sacră

Introducere Pornind, de la atacul icoanelor în şcoli, mi-am pus întrebarea: Dacă nu, aceşti oameni care vor să înlăture prezenţa icoanelor, pot...

Țările de Jos

Introducere Lucrarea de față cuprinde evenimentele ce au avut loc în Țările de Jos în perioada 1568 - 1648. Țările de Jos au fost cuprinse de o...

Planul Marshall și Rolul Său în Construcția Europeană

INTRODUCERE Cel de-al Doilea Război Mondial a lăsat în urma sa o Europă sărăcita aproape complet,distrusă din punct de vedere economic şi într-o...

Revoluția Franceză și Gruparea Robespierre

Capitolul I Consideraţii introductive Cercetarea epocii prerevoluţionare pune de la început problema unui paradox . Unii contemporani şi după...

Istoria Construcției Europene

Introducere Uniunea Europeană este un parteneriat economic şi politic unic în lume, care reuneşte 27 de ţări europene şi acoperă aproape tot...

Tratatul de la Roma 1957

1. Contextul european postbelic Sfârşitul celui de Al Doilea Rrăzboi Mondial ne oferă tabloul european al unui continent confruntat cu o mare...

Relații internaționale în sistemul european de după al doilea război mondial - reorganizarea structurii politice europene

In aceasta lucrare, voi trata aspecte generale si impactul celui de-al Doilea Război Mondial asupra procesului fara sfarsit de reimpartire a...

Tratatul de la Roma

Cap. I Constituirea Tratatului de la Roma Tratatul de la Roma reprezintă tratatul prin care a fost instituită Comunitatea Economică Europeană...

Te-ar putea interesa și

Dinamica instituțiilor securității internaționale în perioada post-razboi rece. Impactul crizelor sud-est europene din anii 1990

Introducere Lucrarea de faţă îşi propune să urmărească modul în care se conjugă instituţional acţiunea internaţională în gestionarea securităţii....

Regimul Politic din România după 1989

Introducere România post-decembristă a urmat un proces gradual de democratizare după revoluţia din decembrie 1989, care a dus la căderea...

Conceptul de finalitate a educației

Finalitatea, in plan teleologic, defineste orientarea asumata pentru proiectarea, realizarea, evolutia unei activitati de educatie sau de...

Statutul Epistemologic al Pedagogiei ca Știință

 Scopul educatiei nu este de a forma copilul pentru o functie anumita sau de a-l modela dupa un conformismoarecare, ci de a-l maturiza si de a-l...

Perspective ale Antropologiei

Conturata ca o preocupare stiintifica în procesul de cristalizare a culturii moderne, antropologia are o obârsie mult mai veche, anume în cultura...

Introducere în științe politice

Capitolul 1 Ştiinţa politică azi. Însemnări asupra concepţiei lui Gianfranco Pasquino La sfărşitul anilor ’50, Gabriel Almond şi Bingham Powell...

Psihologia educatională

Statutul epistemologic al stiintelor educatiei Termenul folosit: stiintele educatiei. ,,Nevoia de a cunoaste mai bine copilul si de a tine seama...

Postmodernismul și Abordarea Metafilosofic a Culturii

Prezentare generală Resistematizez în acest curs câteva dintre ideile expuse în cartea mea intitulată Pragmatică şi postmodernism. Despre jocul...

Ai nevoie de altceva?