Afacerea în Domeniul Textil

CAP. I

DINAMICA ŞI CARACTERISTICILE INDUSTRIEI TEXTILE ACTUALE LA NIVEL MONDIAL

SUA şi UE au politici diferite. Statele Unite au anunţat că vor adopta politici protecţioniste după eliminarea, la 1 ianuarie 2005, a sistemului cotelor pentru importurile textile din China, decizie pe care UE încearcă să o evite. Statele Unite au anunţat că vor continua sa restricţioneze importul unor tipuri de textile şi îmbrăcăminte şi după expirarea sistemului de cote impus Chinei, în vigoare în ultimii 10 ani. Renunţarea la contingente a declanşat temeri privind pierderea masivă a locurilor de munca în industria textilă mondială, inclusiv in SUA. În lipsa sistemului de cote, China va cuceri piaţa importurilor textile a Statelor Unite. Exporturile vor scădea cu sute de milioane de euro. Intrarea puternică a Chinei pe piaţa produselor textile înseamnă pentru producătorii autohtoni o pierdere de cîteva sute de milioane de euro.

CAP II

TENDINŢE ACTUALE ALE INDUSTRIEI TEXTILE DIN ROMÂNIA

Peste 85% din producţia vândută pe piaţa UE a fost fabricată în lohn. Majorarea salariilor şi în industria uşoară va face ca în scurt timp avantajul să se piardă. Angajaţii din România primesc 1,1 euro pe ora, În vreme ce media europeană este de 18 euro pe ora.În China, unde populaţia creşte în fiecare an cu 11 milioane de persoane, costul mediu al orei de muncă în industria textilă este de numai 47 de eurocenţi. Până în noiembrie, exporturile de textile aveau de partea lor un aliat care va dispărea şi el: cursul de schimb sau, mai bine spus, leul slab. Politica monetară dă lovitura de graţie.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a recunoscut recent că noua politică monetară va afecta domeniul: “Sigur că producţia în lohn este afectată de aprecierea leului, dar neajunsul nu provine propriu-zis din curs, ci din competitivitatea scăzută. Dacă nu are loc azi aprecierea leului, oricum mâine produsele noastre textile exportate în Europa vor fi înlocuite cu altele, realizate cu o forţă de muncă şi mai ieftină, în India sau în China. Mărcile autohtone mai au de aşteptat”

Alternativa la lohn, adică producerea sub marcă proprie, este momentan un deziderat greu de atins pentru producătorii autohtoni. În primul rând, producatorii autohtoni nu au materia prima necesară pentru a trece la producţia proprie. În ţara noastră se cultivă momentan 1.600 de hectare de in şi cânepă, rezultând o producţie insuficientă pentru industria textilă. Industriaşii români sunt nevoiţi astfel să importe din statele cu producţii mai mari. De exemplu, Franţa are o cultură de in şi cânepă de aproximativ 3 ori mai mare decât cea a României, iar Italia si Franţa vin puternic din urmă. De menţionat este faptul că în anii 1990 ţara noastră era prima producatoare de in şi cânepă din Europa.

Alt obstacol în calea producătorilor din industria textilă care vor să creeze sub marca proprie se referă chiar la o consecinţă a producţiei în lohn. Este vorba de lichidităţile insuficiente. Nu în ultimul rând, asupra acestor întreprinderi apasă necesitatea de a-şi achiziţiona acea tehnologie ce respectă condiţiile de mediu impuse de Uniunea Europeană. În aceste condiţii, verdictul dat de piaţa microiîntreprinderilor din industria de textile este destul de sumbru: falimentul. La ora actuală, activează pe piaţa de profil 8.900 de firme, dintre care 4.500 sunt IMM-uri. Potrivit datelor patronatului din industria uşoară (FEPAIUS), pe piaţa Uniunii Europene, România a exportat anul acesta textile în valoare de 6,1 miliarde de lei. În aceste condiţii, reprezentanţii patronatului estimează că pierderile pe care le vor înregistra producătorii autohtoni se vor ridica la 600 de milioane de lei.În 2005, văd o fracturare în industria textilă. ‘Nu-mi permit să cred întro creştere anul viitor. Intrarea masivă a produselor chinezeşti pe piaţă presupune pentru industria textilă autohtonă o pierdere de 10-15%, adică 600 de milioane de lei’ a declarat Maria Grapini, preşedintele FEPAIUS.