Cuprins
- Cap.1. Dinamica si caracteristicile industriei textile actuale la nivel mondial
- Cap.2. Tendinte actuale ale industriei textile din Romania
- Cap.3. Afacerea in domeniul textil,o provocare?
- 3.1 Alegerea gamei de produse de fabricat
- 3.2 Stabilirea strategiei firmei pe termen lung,mediu,scurt
- 3.3 Stabilirea crezului/a codului etic al firmei
- 3.4 Precizarea competentei distinctive a firmei
- Cap 4. Analiza critica a situatiei existente intr-o firma reala
- 4.1 Prezentarea generala a firmei
- 4.2 Analiza SWOT
- 4.3 Prezentarea gamei de produse realizate de catre firma si selectarea produsului ce va fi analizat
- 4.4 Analiza consumului de timp.Fotografierea zilei de lucru.Balanta timpului de munca
- 4.5 Analiza produsului din punct de vedere al studiului muncii
- 4.6 Analiza activitatii firmei din punct de vedere al metodelor de munca
- 4.6.1 Graficul miscarilor executantului
- 4.6.2 Graficul activitatii om- masina
- 4.7 Caracterizarea psiho-ergonomica a locului de munca
- 4.8 Amplasarea utilajelor pe linia tehnologica.Determinarea fluxului fizic de repere.
- 4.9 Productivitatea muncii.Solutii pentru fundamentarea cresterii productivitatii muncii
- Cap.5.Selectarea solutiilor ce pot fi aplicate in firma nou creata
- Cap.6. Concluzii
Extras din proiect
CAP.I Dinamica si caracteristicile industriei textile
actuale la nivel mondial
Producţia şi comerţul cu articole textile a fost,de-a lungul timpului,un
important factor de dezvoltare economică în întreaga lume.
Piaţa mondială a produselor textile şi de confecţii de îmbrăcăminte este o piaţă vastă şi eterogenă,care acoperă o multitudine de produse,de la fibre şi fire textile până la textile finite,tricotaje şi confecţiile.
Ponderea acestei ramuri în economia mondială la nivelul anului 2002 a fost
următoarea:
- 6,3% din valoarea globală a producţiei mondiale de produse prelucrate;
- 16% din totalul forţei de muncă industrială;
- 7,4% din valoarea comerţului mondial cu produse prelucrate.
Principalele caracteristici ale pieţei mondiale a acestor produse :
- sunt ramuri industriale care utilizează intensiv munca vie,în special în industria confecţiilor de îmbrăcăminte,costul forţei de muncă influenţând decisiv competitivitatea produselor ;
- existenţa unei pieţe saturate,puternic concurenţiale în ţările dezvoltate,iar coeficientul de elasticitate a cererii faţă de venit este redus ;
- intensificarea procesului de globalizare a producţiei şi comerţului,bazat pe diferenţierea între nivelul costurilor de producţie,inclusiv al salariilor în diverse ţări ;
- textilele şi îmbrăcămintea au constituit timp de decenii singurele produse prelucrate al căror comerţ a fost reglementat pe plan internaţional prin sistemul cotelor de import (Acordul Multifibre 1956-2000 – Acordul pentru Textile – OMC – 2000-2004).
Ultimii ani ai secolului trecut au fost bogaţi în evenimente pentru industria
textilă,parte importantă dintr-un proces în continuă schimbare,în următoarele direcţii:
• ritm accelerat de mondializare a textilelor;
• identificarea unor noi căi de comunicare cu partenerii stăini şi noi forme
de cooperare;
• câştigarea de noi segmente de piaţă prin atragerea de consumatori
potenţiali prin: modalităţi noi de livrare, service, capacitate sporită de
adaptare, exigenţă în calitatea produselor, tipuri noi de fire, finisaje etc.;
• difuzia mondială de tehnologii;
• mondializarea creaţiei şi inovaţiei textile;
• noi căi de distribuţie în comerţul cu produse de îmbrăcăminte;
• noi localizări pentru activităţi industriale.
Tendinţe previzibile în economia mondială şi europeană privind piaţa de
textile - confecţii de îmbrăcăminte:
Piaţa mondială a textilelor şi confecţiilor se caracterizează încă de la sfârşitul
secolului trecut printr-o puternică competitivitate, determinată de faptul că cererea evoluează lent în ţările dezvoltate, iar rolul şi numărul ţărilor în curs de dezvoltare, concurente pe această piaţă, a crescut considerabil.
Pentru viitorul apropiat şi chiar pe termen mediu şi lung schimbările care se
preconizează în domeniul textil şi de confecţii vor aduce, se pare, mai multe riscuri şi provocări decât noi oportunităţi, în special pentru exportatorii mai mici din ţările în curs de dezvoltare.
Romania figurează în primele 10 ţări în UE, atât la importurile de confecţii
ţesute (locul 9), cât şi la importurile de confecţii tricotate (locul 7).
În ceea ce priveşte locul României în topul furnizorilor de îmbrăcăminte în UE,încă din anul 1997, România s-a situat pe locul 8, în topul furnizorilor de îmbrăcăminte pe piata unica europeana ,detinand o cota de piata de 2,2%,plasandu-se imediat in urma Poloniei (locul 7) şi înaintea Ungariei, Cehiei, Sloveniei, Bulgariei şi Slovaciei.
România, de asemenea, deţine primul loc la importurile de confecţii ţesute şi tricotate ale Italiei, Marii Britanii şi Germaniei ( numai pentru confectii ţesute, la cele tricotate deţine locul doi, după Ungaria).
În anul 2002, România a deţinut locul 4 în ierarhia furnizorilor de textile şi
confecţii în UE.
CAP.II Tendinte actuale ale industriei textile din Romania
Industria confecţiilor de îmbrăcăminte face parte dintr-un sector mai larg al industriei uşoare şi anume – industria de textile-confecţii.
Industria de textile-confecţii în România este o industrie cu tradiţie îndelungată, având societăţi care funcţionează de peste 100 de ani, cum sunt: Carpatex –S.A. Braşov, Stofe – S.A. Buhusi, Dorobanţul – S.A. Ploieşti, Libertatea – S.A. Sibiu, Textila Oltul –S.A. Sf. Gheorghe, Ciserom – S.A. Sebeş, fiind reprezentată în toate judeţele ţării, cu pondere mai însemnată în economia judeţelor: Timiş, Sibiu, Iaşi, Bihor, Mureş şi Bucureşti. Dacă ne raportăm la cifra de afaceri realizată la nivelul anului 20031, numai pentru sectorul de confecţii, primele 10 judeţe au fost în ordine: Bucureşti + Ilfov, Arad, Vrancea, Iaşi, Bihor, Bacău, Covasna, Cluj, Botoşani, Brăila.
Referitor la locul şi rolul industiei confecţiilor de îmbrăcăminte în cadrul
economiei naţionale, pot fi prezentate, pe scurt, câteva aspecte relevante:
• utilizează o importantă forţă de muncă, în special feminină, cu un nivel
superior de calificare (peste 250.000 salariaţi);
• contribuie la stabilitatea socială fiind reprezentată în majoritatea judeţelor ţării;
• deţine o pondere însemnată din exportul total al economiei naţionale;
• contribuie cu sold pozitiv la balanţa de comerţ exterior a ţării, asigurând astfel surse valutare pentru importurile proprii şi disponibilităţi pentru alte necesităţi ale economiei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Afacerea in Domeniul Textil - O Provocare.doc