Analiza Diagnostic și Evaluarea Întreprinderii

Tema nr. 1

CONCEPTELE FUNDAMENTALE ALE EVALUĂRII

SITUAŢIILE CARE IMPUN EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

Unităţi de învăţare

Valoarea întreprinderii şi evaluarea

Categoriile de valoare asociate întreprinderii

Structura valorii întreprinderii

Relaţia fundamentală a valorii întreprinderii

Conceptele fundamentale de valoare utilizate în evaluări

Situaţiile care impun evaluarea întreprinderii

Obiectivele temei

Înţelegerea contextului în care intervine evaluarea întreprinderii

Dobândirea capacităţii de a înţelege categoriile de valoare asociate întreprinderii, în relaţie cu situaţiile particulare în care poate avea loc evaluarea întreprinderii

Cunoaşterea structurii valorii întreprinderii

Înţelegerea relaţiei fundamentale a valorii întreprinderii, ca reflectare a structurii valorii acesteia

Înţelegerea conţinutului şi însuşirea principalelor concepte de valoare utilizate în evaluări

Cunoaşterea principalelor situaţii care impun evaluarea întreprinderii

Timpul alocat temei: 5 ore

Bibliografie recomandată

Dumitrescu D., Dragotă V., Ciobanu A. – Evaluarea întreprinderilor, ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2002.

Işfănescu A., Şerban C., Stănoiu A.C. – Evaluarea întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2003.

Simionescu A., Mangu S.I. – Evaluarea întreprinderii, Editura Focus, Petroşani, 2004.

Stan S. – Evaluarea întreprinderilor necotate, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2000.

Stan S. (coordonator) – Evaluarea întreprinderii, Editura IROVAL şi Editura INVEL MULTIMEDIA, Bucureşti, 2006.

1.1. Valoarea întreprinderii şi evaluarea

În teoria şi practica evaluării, întreprinderea este considerată un bun cu caracteristici specifice, care însă se tranzacţionează ca orice bun comercial. Specificitatea întreprinderii constă în aceea că produce bunuri şi/sau servicii, funcţionează pe baza unui statut juridic şi ocupă un loc privilegiat de concretizare a relaţiilor economice şi sociale.

Evaluarea priveşte întreprinderea ca obiect de schimb între un cumpărător dispus să cumpere şi un vânzător dispus să vândă, eventual în cadrul unei pieţe organizate (bursa de acţiuni), ambii parteneri ai tranzacţiei fiind animaţi numai de motivaţii economice. Preţul la care se va face o asemenea tranzacţie nu poate depinde decât de capacitatea întreprinderii de a produce diverse bunuri şi/sau servicii din a căror comercializare se va obţine un profit.

Evaluarea poate viza o întreprindere aflată în oricare dintre perioadele ciclului ei de viaţă, de la stadiul de proiect şi până la lichidare. În general însă, evaluarea intervine cu ocazia transferării dreptului de proprietate asupra unei întreprinderi aflate în funcţiune. Aceasta prezintă un patrimoniu rezultat de pe urma trecutului ei, dar justifică, în principiu, şi un viitor, prin capacitatea ei de a genera profit.

Nu orice tranzacţie de transfer de proprietate priveşte întreaga întreprindere, ci poate viza numai o parte a acesteia (o uzină, o fabrică, o secţie, un atelier, anumite active). În această situaţie, evaluarea poate fi făcută numai dacă partea din întreprindere supusă evaluării poate fi identificată, individualizată şi izolată de restul întreprinderii, ca o diviziune unitară şi independentă de activitate.

Conceptul de evaluare este utilizat în înţelesul său de activitate profesionistă (cunoştinţe şi experienţă), prin care se contribuie la determinarea valorii de schimb (comerciale sau economice) a întreprinderii, ţinând cont de trăsăturile ei interne şi de relaţiile ei externe, examinate concomitent la data evaluării şi în raport cu mediul economic şi financiar în care funcţionează.

Evaluarea nu trebuie considerată calea care duce la fixarea preţului, ci numai activitatea care contribuie la delimitarea domeniului de negociere între vânzător şi cumpărător. Acest aspect va deveni evident dacă se pleacă de la diferenţa dintre valoare şi preţ.

Preţul unei întreprinderi este un fapt obiectiv, ce rezultă dintr-o tranzacţie efectuată în momentul confruntării ofertei cu cererea. Preţul integrează ansamblul de consideraţii obiective şi subiective avansate de vânzător şi cumpărător în cursul negocierii. Preţul reflectă un schimb real, prin care valoarea se transformă în preţ, ca rezultat al confruntării între o ofertă şi o cerere reale.

Valoarea poate să existe fără schimb. Ea are la bază o apreciere fondată pe conceptele de utilitate şi oportunitate, apreciere efectuată de investitori/evaluatori în raport cu alte bunuri disponibile. Evaluatorul poate interveni înaintarea negocierii şi, ca urmare, va fi interesat numai de valoare. Evaluatorul argumentează apriori (sau dinainte) condiţiile unei posibile tranzacţii, contribuţia sa constând în a explica factorii unui compromis raţional între oferta şi cererea care se referă la întreprinderea evaluată.

Preţul rezultat din tranzacţia efectivă poate să difere de valoarea determinată prin evaluare, întrucât în cursul negocierilor pot fi luaţi în consideraţie şi alţi factori necuantificabili, cum ar fi: considerente strategice de concurenţă, climatul negocierilor şi abilităţile protagoniştilor negocierii, dorinţa de a cumpăra şi/sau de a vinde.

TEST DE EVALUARE

1. În ce constă specificitatea întreprinderii, ca obiect al evaluării?

Răspuns: Specificitatea întreprinderii, ca obiect al evaluării, constă în aceea că produce bunuri şi/sau servicii, funcţionează pe baza unui statut juridic şi ocupă un loc privilegiat de concretizare a relaţiilor economice şi sociale.

2. În care dintre perioadele ciclului de viaţă al unei întreprinderi poate interveni evaluarea acesteia? Care este situaţia “tipică”?

Răspuns:

3. Definiţi conceptul de evaluare a întreprinderii.

Răspuns:

4. Prezentaţi principalele diferenţe dintre preţul unei întreprinderi şi valoarea acesteia.

Răspuns:

1.2. Categoriile de valoare asociate întreprinderii

Ca obiect al evaluării, întreprinderea poate fi privită atât din punct de vedere al patrimoniului său (valoare patrimonială), cât şi din punct de vedere al capacităţii sale de a genera profituri într-o funcţionare viitoare (valoare prin flux). Indiferent însă de substanţa şi reperul aprecierii valorii întreprinderii, aceasta poate fi tranzacţionată pe o piaţă specifică, fiindu-i caracteristică şi o valoare de piaţă.