Management General

1. CONCEPTII SI TENDINTE PRIVITOARE LA MANAGEMENT

1.1. Etimologia si semnificatiile conceptului de management

1.1.1. Etimologia conceptului de management

Folosit initial în tarile anglo-saxone, conceptul de management a cunoscut o rapida dezvoltare pe toate meridianele globului .Management deriva de la lati-nescul „manus” (mâna) si reprezinta ca expresie literara „manevrare”, „pilotare”. Cel chemat sa organizeze aceasta manevrare sau pilotare este managerul. El este cel care participa nemijlocit la organizarea si efectuarea actiunii manageriale. Asa cum subliniaza Al. Graur, de la latinescul „manus”, s-a format în limba italiana „mannegio” (prelucrarea cu mâna), de unde, prin intermediul cuvântului francez „manege” a trecut în limba româna cu semnificatia de „loc unde sunt dresati caii”. Din franceza, cuvântul a fost împrumutat de limba engleza sub forma verbului „to manage” care înseamna a administra, a conduce. Englezii au derivat apoi „manager” si „management”, ceea ce ar însemna „conducator” si „conducere”.

1.1.2. Definitii ale conceptului de management

Conceptul de management are semnificatii multiple si se foloseste mult în teorie si practica. Esentialul în analiza si tratarea acestui concept îl constituie determinarea continutului, a elementelor si directiilor care-i stabilesc trasaturile. Dat fiind caracterul complex al managementului, au aparut numeroase si variate definitii ale acestui concept.

O definitie clara si sintetica a managementului ne ofera M. Dumitrescu, aratând ca acesta reprezinta „stiinta prin care se asigura conducerea tuturor proceselor si unitatilor economice si din celelalte sectoare de activitate, în toate functiunile acestora, având în prim plan omul, participarea motivata a acestuia si care presupune rezolvarea problemelor sub raport previzional, organizatoric, de conducere, de luare a deciziilor si control, cu concretizarea acestora în cresterea eficientei economice.”

La definirea managementului trebuie avute în vedere si aspectele esentiale ale întreprinderii. Aceste aspecte au fost studiate si rezumate de catre D. Carlson, dupa cum urmeaza: (1) prevederea rezultatelor dorite, interpretarea cererii si studierea pietei, prevederea tendintelor importante si identificarea problemelor majore; (2) fixarea obiectivelor, politicilor, criteriilor si normelor de randament; elaborarea planurilor, programelor, bilanturilor si definirea mijloacelor de control corespunzatoare;(3) precizarea rezultatelor asteptate de la colaboratori; conceperea si mentinerea unei organizari corespunzatoare; (4) identificarea cailor pentru perfectionare; evaluarea rezultatelor; luarea deciziilor; adoptarea masurilor corective; (5) ajutorarea subordonatilor pentru a progresa; întelegerea nevoilor si aspiratiilor personalului; inspirarea încrederii; stimularea muncii participative; mentinerea respectului, disciplinei si a eticii.

Managementul este ansamblul activitatilor, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care înglobeaza sarcinile conducerii, gestiunii, administrarii si organizarii societatii comerciale (regiei autonome) si vizeaza ca, prin adoptarea deciziilor optime în proiectarea si reglarea proceselor microeconomice sa antreneze întregul colectiv de salariati pentru a întreprinde si a lucra cât mai profitabil, pentru a organiza schimbari capabile sa asigure unitatii un viitor trainic si eficace pe plan economic si social.

1.1.3. Rolul managementului în lumea moderna

Problemele de management constituie un imperativ acut, de natura sa determine esecul sau succesul aplicarii unui mecanism

economic. Asemenea activitati, rezolvarea unor atare probleme solicita intens intelectual pentru orice manager. Oamenii au devenit constienti de faptul ca managementul poate constitui un obiect de studiu, reprezinta o disciplina care poate fi învatata, dezvoltata si ameliorata, cercetata si predata.

Managementul ca teorie si practica constituie de fapt o cale stiintifica de rezolvare a problemelor puse conducerii în conditiile complexitatii, interdependentelor si schimbarilor care caracterizeaza lumea moderna dinamica.

Managementul asigura descoperirea adevaratelor probleme si formularea lor corecta, înlaturarea falselor probleme, stabilirea scopurilor, a obiectivelor si prioritatilor, precum si abordarea sistematica, rationala, în vederea obtinerii de rezultate reale.

Pentru a putea raspunde acestor cerinte managerul, omul de afaceri, inginerul, economistul, studentul trebuie sa-si însuseasca în profunzime managementul, sa cunoasca modul cum a evoluat si sa stapâneasca metodele sale analitice. Numai în felul acesta managerul poate sa obtina rezultate însemnate si sa-si aduca contributia la dezvoltarea societatii comerciale sau a regiei autonome pe care o conduce.

1.1.4. Universalitatea managementului

E. Petersen si E. Plowman deosebesc sase tipuri de management, cores-punzator anumitor grupuri sociale. De aici si tendinta de uni-versalizare a notiunii de management, începând cu guvernul, trecând prin managementul business si terminând cu managementul proprietatii de stat.

În abordarea universalitatii managementului trebuie avute în vedere cele doua laturi ale acestuia: a) latura tehnico-organizatorica; b) latura social-economica.

Latura tehnico-organizatorica a managementului decurge din caracterul oricarui proces de munca si reprezinta managementul tehnicii si al tehnologiei de fabricatie. Latura tehnico-organizatorica a managementului caracterizeaza legaturile dintre verigile structurale de productie. Acestea, la rândul lor, sunt conditionate de nivelul dezvoltarii tehnicii, de gradul de socializare a muncii, de nivelul de utilizare a capacitatilor de productie si asa mai departe.

Latura social-economica a managementului se refera la esenta economica a managementului productiei, la pârghiile economice fo-losite, la formele si metodele managementului, la aspectele concrete

ale stimulentelor materiale si morale, gradul de autonomie, initiativa si raspunderea personala si colectiva.