Bariere în calea comunicării

Bariere in calea comunicarii

fizice, semantice, psihologice

Bariere fizice - deficiente verbale, acustice, amplasament, lumina, temperatura, ora din zi, durata intalnirii.

Bariere semantice – intervin datorita diferentelor de limbaj existente intre sursa si receptor (vocabularul, gramatica, conotatiile emotionale ale unor cuvinte, simbolurile).

Bariere psihice – cele mai importante bariere in calea comunicarii.

Expunerea si perceptia selective

filtre de selectivitate

parti ale teoriei consecventei sau teoria echilibrului - indivizii caută şi solicită informaţiile care sunt în concordanţă cu nevoile, interesele şi atitudinile lor şi evită informaţiile care nu sunt în legătură cu aceste criterii.

Receptarea mesajului de către publicul vizat este influenţată de 3 fenomene:

- atenţia selectivă

- distorsiunea selectivă

- retenţia selectivă

Atentia selectiva

proces psihic ce reglează recepţia cu acurateţe a stimulilor

activează selectiv procesele senzoriale şi cognitive

are un impact dublu asupra fenomenelor de adaptare senzorială

- le susţine energetic – asigurând buna recepţionare a stimulilor

- operează o selecţie în spaţiul stimulilor propuşi (rol protector)

fenomenul de adaptare senzorială demonstrează că senzaţia nu acţionează mecanic asupra unui organism pasiv. Senzaţia urmează invariabil atenţia!

Factori care influenţează într-o manieră explicită selectivitatea atenţiei:

care vizează stimulii (mărimea stimulului, culoarea, intensitatea, mişcarea, contrastul, amplasamentul, caracterul insolit)

care vizează individul (aptitudini perceptuale, nevoi, motivaţii, centre de interes, atitudini şi aşteptări)

implicarea si perceptia riscului (depinde de natura produsului, asteptarile consumatorilor, experienta acestora, personalitatea individului si de momentul expunerii la mesaj).

Tipuri de riscuri – funcţional, fizic, financiar, social, psihologic, de timp.

Maniera de reducere a riscului (inaintea deciziei de cumpărare) – apelul la informaţie sub diverse forme (mai ales când riscul perceput este mai puternic, ridicat).

Diminuarea riscului prin informaţie - identificarea surselor de informaţii necesare şi evaluarea credibilităţii fiecăreia (analiza fiecărei variabile a mixului de marketing ca modaliate posibilă de informare)

Ex: - pentru produsele cu risc perceput mare este indicata folosirea de canale personale: forta de vanzare, specialisti, lideri de opinie, rude, prieteni, cunostinte.

Distorsiune selectivă (vigilenţă perceptuală)

individul dezvolta atitudini care il determina sa recepteze si sa interpreteze mesajele numai in masura in care ii intaresc propriile credinte si convingeri.

atentia indreptata numai la acele mesaje care se afla in domeniul lor de interes sau sunt legate de o anumita experienta si ignora mesajele situate in afara.

Ex. - indivizii percep informaţii în legătură cu produsele sau serviciile de care ei sunt interesaţi, care se află în legătură cu modul lor de viaţă. Aici intervine segmentarea pieţei realizată pe criterii psihografice, nevoia sau interesul faţă de produs.

Aflat în faţa informaţie consumatorul se manifestă contradictoriu:

are tendinţa de a complica mesajul, prin adăugarea unor elemente izvorâte din propria credinţă şi convingeri.

de a-l simplifica, suprimând o serie de elemente pe care le conţine (ca urmare a distorsiunii şi nu a disonanţei).

În acest context mesajul organizaţiei trebuie să fie: simplu, clar, atrăgător, repetat