Extras din curs
1. Specificarea informaţiei dorite şi a obiectivelor cercetării
Fiecare obiectiv, ipoteză sau variabilă trebuie să-şi găsească reflectarea adecvată în structura chestionarului, jucând un rol esenţial în selectarea tipului de întrebare şi a formei de răspuns utilizate.
Informaţia vizată sub aspect cantitativ, calitativ, dar şi al conţinutului este diferenţiată şi în funcţie de tipul cercetării realizate: instrumentală, exploratorie, descriptivă, cauzală sau predictivă.
2. Stabilirea metodei de culegere a datelor
Metodele de recoltare a datelor pot fi clasificate după numeroase criterii, între care pot fi menţionate:
- Modul de administrare (direct prin operatori de interviu, prin telefon, prin poştă sau prin reţea de calculatoare);
- Locul unde se realizează culegerea datelor;
- Gradul de structurare a metodei de culegere;
- Frecvenţa de realizare a cercetării;
- Dacă subiecţilor investigaţi li se dezvăluie sau nu scopul cercetării;
- Dacă cercetarea are sau nu o documentare ştiinţifică din punct de vedere statistico- matematic.
3. Elaborarea întrebărilor
3.1. Conţinutul întrebărilor
Prin conţinutul ei, fiecare întrebare trebuie să fie focalizată foarte precis către problematica vizată.
În unele situaţii, nu este exclus să fie necesare mai multe întrebări, nu doar una, pentru a satisface o anumită nevoie de informaţie.
Care din următoarele situaţii credeţi că este corectă?
a. Consideraţi că acest preparat culinar are un aspect şi un gust plăcut?
sau
b. 1. Consideraţi că acest preparat culinar are un aspect plăcut?
2. Consideraţi că acest preparat culinar are un gust plăcut?
Motivaţi.
O altă preocupare o constituie corelarea conţinutului întrebării cu gradul de informare al respondentului despre problema investigată, astfel ca răspunsul acestuia să fie dat în cunoştinţă de cauză.
Conținut arhivă zip
- Chestionarul.ppt