Management

Organizarea procesuală și structurală a firmei

Organizarea procesuală - prin organizare se înțelege descompunerea unui obiect în analiza acestora cu scopul recompunerilor sub efect de sinteză.

Departe de a fi un singur conglomerat, sistemul este un ansamblu organizat de elemente, materiale sau nu, care depind reciproc unele de altele putând fi recompuse și transformate prin procedee operaționale diferite:

1) Integritatea

2) Autocorectarea (autostabilizare și homeostază) nu sunt decât primii pași în abordarea celorlalte doua trăsături proprii sistemelor care sunt organizarea și ierarhizarea.

Prin proprietatea de ierarhizare înțelegem capacitatea unui sistem de a fi în același timp prin părțile sale și subsistem în componența altor sisteme.

Ideea de sistem nu este noua, gândirea filozofică și științifică modernă a adus un important fond de cunoaștere pentru a parcurge drumul de la sistem la structură. Intenția teoriei generale a sistemelor este de a formula principii valabile pentru sisteme în general independent de natura elementelor lor componente. Principala consecință o constituie introducerea unei noi viziuni științifice denumită în continuare sistemică grație virtuților metodologice ale triadei conceptuale sistemul ,structura ,funcție în cercetarea entităților organizate.

Teoria generală a sistemelor marchează astfel o schimbare radicală fată de vechea paradigmă a viziunii atomiste a științei clasice. Aceasta consideră că orice totalitate poate fi descompusă în elemente componente pe rând ca prin simpla lor reunire teoretică sau experimentală ar putea reconstrui și face inteligibilă totalitatea de la care sa plecat. În aplicarea unui astfel de procedeu analitic care a adus gloria unui galilei sau decart, depinde de doua condiții pe care nu le mai întâlnim în cadrul sistemului format din complexități organizate cu multe variabile de interacțiune.

1. Interacțiunile între elemente sa fie destul de slabe sau inexistente pentru a fi neglijate;

2. Relații care descriu comportamentul parților componentă ale unui întreg să fie liniare astfel încât ecuații care descriu comportamentul părților să aibă aceeași formă generală, iar procese parțiale să poată fi însumate pentru a obține procesul total, ori aceste condiții nu mai sunt îndeplinite de ceea ce desemnăm prin comportamentul de sistem .

Se știe astăzi ca un sistem devine absolut neinteligibil dacă i se studiază izolat părțile deoarece el are definite izolat părțile și cu proprietăți noi. Aceste proprietăți noi trebuie să fie distincte de cele ale componentelor și nederivabile din însumarea lor.

Sistemele fiind structurate nu se poate porni în explicarea lor nici de la întreg spre parte ca în teoriile organiciste nici de la parte spre întreg ca în concepțiile atomiste ci numai de la constelația de raporturi ce le caracterizează. De aici apare necesitatea studierii structurii pentru a înțelege sistemul ca atare.

Conceptul modern de structură sa constituit inițial în matematica, începând cu surprinderea structurii grupurilor de către Galua și ajungând la idei inovatoare propuse de Nicolas Burbaki.

Revenind la sistemele economice conturate prin intermediul firmelor ca structuri elementare , organizarea acestora constă în descompunerea în elemente componente, analiza acestora în scopul recompunerii lor după anumite criterii tehnice, economice și de personal în vederea realizării în condiții de eficiență sporită a obiectivelor stabilite. Un rol important în organizarea unei firme îl dă organizarea procesuală compuse din procese de muncă fizică și intelectuală ce se desfășoară în cadrul acesteia.

Deci, organizarea procesuala va descompune procesele de munca fizică și intelectuală în elemente componente, operații, timpi, mișcări, analiza acestora cu scopul recompunerilor în funcție de nivelul obiectivelor la realizarea cărora participă ,de omogenitatea , de nivelul și natura pregătirii personalului precum și de specificul metodelor, tehnicilor și instrumentelor folosite.

Între componentele organizării firmei există strânse legături organice iar acestea în ansamblu constituie mijlocul de realizare a obiectivelor. Important pentru organizare este de a dispune de descrieri logice adecvate și sintetizate privitoare la obiective iar prin intermediul acestora pentru funcții.

FAYOL delimitează pentru prima oară structurile clare:

-tehnic

-financiară

-contabilă

-comercială

-de personal

-de securitate

-administrativă