Sisteme Informatice de Gestiune

Sistem informational este un ansamblu de oameni, echipamente, software, procese si date destinate sa furnizeze informatii active sistemului decizional, informatii necesare in elaborarea de solutii pentru problemele cu care se confrunta managerii agentilor economici. Sistemul informational face legatura intre sistemul de conducere si sistemul condussi este subordonat sistemului de conducere.

Sistemul informational este o parte a sistemului informational in care procesul de culegere, transmitere, stocare si prelucrare a datelor se realizeaza utilizand elemente sau componente ale TI, adica mijloace de calcul si de comunicare moderne, produse software specializare, proceduri si tehnici specifice la care se adauga personalul specializat.Sistemul informatic este o parte a sistemului informational, adica aceea parte care cuprinde culegerea, prelucrarea si transmiterea automata a datelor si informatiilor din cadrul sistemului informational.

CAPITOLUL 2

Modele ale ciclului de viaţă al sistemului informatic.

1. Noţiuni generale.

În ultima perioadă de timp, datorită apariţiei unei noi concepţii în abordarea sistemelor informatice, orientarea-obiect, s-au înregistrat câteva fenomene îngrijorătoare. Două dintre ele fiind cele mai semnificative:

1. Neglijarea sau sfidarea multor realizări anterioare pe plan procedural şi/sau ştiinţific;

2. Supralicitarea (supraoferta) tuturor teoriilor lansate în anii ′90 , în jurul noului concept.

Din acest motiv, în continuare, va fi analizată esenţa activităţii de analiză şi proiectare a SI, adică a Ciclului de viaţă al dezvoltării sistemelor informatice (CVDSI) sau Ciclul dezvoltării (CDSI). Motivaţia acestei analize este datorată şi unor păreri total eronate privind conceptul menţionat anterior. De exemplu, CVDSI este confundat, de unii specialişti, cu metodele de abordare a SI (acest aspect a fost abordat în tema precedentă), considerându-l ca o treaptă incipientă (iniţială) în acţiunea de abordare a activităţilor specifice SI. Alţi specialişti (care sfidează toate lucrurile din trecutul ştiinţelor), apreciază, că este chiar o blasfemie (batjocoră, defăimare) adusă obiectelor, dacă sunt asociate cu învechitul concept de CVDSI. Prin urmare, se impune efortul de lămurire a lucrurilor (nu de altceva, dar parafrazând o cunoscută zicală, am putea spune că „cine nu cunoaşte istoria, riscă să o ...denigreze”).

Din start, trebuie menţionat că, indiferent de etapa istorică sau metodologică, SI sunt abordate prin prisma ciclului de viaţă. Ele apar, se dezvoltă, descresc şi pier sau, printr-un nou ciclu, se perfecţionează, dând naştere unei alte versiuni sau chiar unui nou

SI. Prin urmare, nu prezenţa CVDSI trebuie discutată, ci formele de regăsire a acestuia în timp, în funcţie de cadrul în care se realizează sistemul. Mutaţiile din domeniul tehnologiilor informaţionale (TI) şi al metodelor de abordare a SI s-au reflectat şi în CVDSI, fie prin schimbarea etapelor acestuia, fie prim modificare succesiunii de parcurgere a lor.

În continuare, se va face o referinţă, doar la câteva dintre modelele concrete în care se poate regăsi CVDSI, nu înainte de a face următoarele precizări:

- CVDSI este o „metodologie comună de dezvoltare a sistemelor din unităţile social-economice (USE), caracterizată prin câteva etape (faze) care marchează evoluţia eforturilor de analiză şi proiectare a SI”;

- Etapele (fazele) ciclului de viaţă sunt greu de prezentat, nu numai ca denumire, ci şi ca număr, ultimul variind de la 3 (de exemplu, analiză, proiectare, implementare), la peste 20.

În acelaşi context, de menţionat că, indiferent de numărul şi denumirea etapelor, CVDSI rămâne o problemă destul de importantă în special, succesiunea şi felul în care se parcurg etapele respective, ceea ce în literatura de specialitate se tratează sub numele de modele ale CVDSI, ca de exemplu: Cascadă, V, X, Incremental, Spirală, Evolutiv, Tridimensional, Minge de baseball (sau de oină), Fântână arteziană, Piramidă, Pinball (bila magică), etc.

De remarcat că, multe dintre aceste modele sunt asociate ciclului de viaţă al obiectelor, sau ciclului de viaţă al dezvoltării obiectelor, ceea ce este cu totul altceva, deşi din experienţa multor specialişti, ele s-ar putea aplica şi unor sisteme.

2. Modelul „Cascada”.

Modelul „Cascada” constă într-o divizare a ciclului de viaţă în faze secvenţiale. La rândul lor, fazele sunt structurate pe activităţi şi subactivităţi. Trecerea de la o etapă la alta se realizează după ce precedenta este parcursă în întregime. Modelul se aplică la nivel de sistem şi poate fi reprezentat ca în Figura 1.

Printre avantajele modelului pot fi enumerate:

- Un control total asupra etapelor (fazelor), în sensul că ele sunt ordonate şi, deci sunt previzibile, prin evidenţierea clară a ariei de cuprindere a fiecărei etape sau subetape;

- Este uşor de însuşit de către membrii echipelor de analiză şi proiectare, inclusiv de cei noi, cu o experienţă mai mică;

- Fiecare etapă este însoţită de o documentaţie perfect structurată (controlată).

Dezavantajele modelului :

- Sistemul se predă doar după parcurgerea etapelor anterioare, ceea ce înseamnă o lungă perioadă de timp, suficient ca beneficiarul să-şi schimbe pretenţiile;

- Nu reprezintă o abordare dinamică a sistemelor;

- Nu este deschis schimbărilor ce pot interveni pe parcurs.

-

De asemenea, trebuie menţionat că, modelul este folosit şi în proiectarea orientată-obiect. Ideea de bază a modelului este regăsită şi în alte modele, cum ar fi: în „V”, în „X”, fântână arteziană sau cel incremental.