Biomecanică

NOTIUNI CU CARE OPEREAZA BIOMECANICA

Conventional, pentru a fi posibila orientarea corecta a segmentelor si organelor, s-a acceptat o pozitie initiala denumita pozitia anatomica, o serie de planuri anatomice si de termeni orientativi, necesari a fi cunoscuti.

I. POZITIA ANATOMICA corespunde pâna la un punct cu pozitia de drepti din gimnastica. Adica, în ortostatism, membrele inferioare sunt lipite cu picioarele la unghi drept pe gambe, genunchii si soldurile extinse. Membrele superioare sunt lipite pe partile laterale ale trunchiului, cu coatele în extensie, antebratele sunt rotate în afara, iar palmele si degetele în extensie privesc înainte.

II. PLANURILE ANATOMICE sunt suprafete care sectioneaza, imaginar, corpul omenesc sub o anumita incidenta. Ele sunt frontale, sagitale si transversale.

1. Planurile frontale sunt dispuse paralel cu fruntea, deci vertical si laterolateral si împart corpul într-o parte anterioara si o parte posterioara. Planul frontal care împarte greutatea corpului într-o jumatate anterioara si o jumatate posterioara este planul medio-frontal.

2. Planurile sagitale sunt dispuse vertical si antero-posterior si împart corpul într-o parte stânga si o parte dreapta. Planul sagital care împarte greutatea corpului într-o jumatate dreapta si o jumatate stânga este planul medio-sagital.

3. Planurile transversale sunt dispuse orizontal si împart corpul într-o parte superioara si o parte inferioara. Planul transversal care împarte greutatea corpului într-o jumatate superioara si o jumatate inferioara este planul medio- transversal.

La intersectia planurilor medio-frontal, medio-sagital si medio-transversal este situat centrul de greutate (de gravitatie).

Centrul de greutate poate fi definit ca punctul masei corpului asupra caruia actioneaza rezultanta liniilor fortelor gravitationale. Adica, gravitatia actioneaza asupra corpului sub forma unui manunchi de linii de forta verticale, dirijate spre centrul pamântului.

Toate aceste forte, asociate vertical, au o rezultanta care actioneaza asupra centrului de greutate.

Cum gravitatia este exprimata de acceleratia g datorita greutatii

(9,81 m/s2) si rezulta din actiunea fortelor gravitationale (G) asupra masei corpului (M), reiese ca:

G = M×g

Astfel, pentru a determina forta gravitationala, vom înmulti masa corpului (M) cu acceleratia (g).

Daca corpul respectiv este perfect simetric si are o densitate uniforma (ex.: mingea de biliard), centrul de greutate se suprapune centrului lui geometric.

Corpul omenesc nu este simetric, iar segmentele lui au densitati diferite, de aceea centrul de greutate nu coincide cu centrul geometric. În plus, corpul poate lua pozitii diferite ceea ce atrage o modificare a punctului în care se aplica asupra lui rezultanta liniilor de forte gravitationale.

De aceea, centrul de greutate al corpului nu ocupa o pozitie fixa, ci variaza de la individ la individ si de la pozitie la pozitie.

Miscarile pot fi:

Abductie – în afara fata de axa longitudinala

Adductie – înauntru fata de axa longitudinala

Flexie – îndoire

Extensie – întindere

Rotatie – în jurul axei lungi (interna si externa)

Circumductie – miscare complexa, în care segmentul trece succesiv prin pozitiile de flexie, abductie, extensie, adductie si revine la pozitia de flexie

Pronatie – rasucirea palmelor în jos

Supinatie – rasucirea palmelor în sus.