Mijloacele de Învățământ

5.A. Mijloacele de învatamânt

5.A.1. Delimitare conceptuala;

5.A.2. Functiile mijloacelor de învatamânt;

5.A.3. Clasificarea mijloacelor de învatamânt.

5.A.1. Delimitare conceptuala

Sintagma ,,mijloace de învatamânt” reuneste ansamblul materialelor naturale (obiecte din realitatea înconjuratoare în forma lor naturala – minerale, plante, animale, aparate, utilaje, instalatii, masini, etc) sau realizate intentionat (modele, planse, harti, manuale, carti, fise de lucru, chestionare, teste, portofolii, instalatii pentru laboratoare fonice, jocuri didactice, simulatoare didactice, mijloace tehnice de instruire, etc) care sprijina realizarea activitatilor instructiv-educative, respectiv activitatea de învatare a elevilor, activitatea de predare a cadrelor didactice si atingerea obiectivelor specifice acestor activitati.

Mijloacele de învatamânt detin atât valente informative, întrucât sprijina îmbogatirea experientei cognitive a elevilor, cât si valente formative, întrucât îi obisnuiesc pe acestia cu utilizarea unor instrumente, dispozitive, aparate, instalatii, masini, etc., contribuind la formarea si dezvoltarea unor abilitati practice si intelectuale.

Din punct de vedere metodic, mijloacele de învatamânt se pot utiliza în orice etapa a activitatilor didactice, în functie de scopul urmarit:

- la începutul activitatii didactice - în acest caz ele având rol de introducere într-o anumita tema, de sensibilizare a elevilor, de stimulare a interesului acestora, de creare a unor stari emotionale favorabile învatarii, de captare si mentinere a atentiei, de creare a unei viziuni de ansamblu asupra anumitor continuturi, de reactualizare a unor cunostinte si/sau priceperi si deprinderi intelectuale si practice de lucru, etc.

- în anumite secvente de instruire sau pe tot parcursul activitatii didactice – în acest caz ele având rol de informare, comunicare de date, explicare de cunostinte, ilustrare de adevaruri, evidentiere de caracteristici ale obiectelor, fenomenelor, proceselor, de mentinere a atentiei elevilor, etc.

- la sfârsitul activitatii didactice – în acest caz ele având rol în realizarea sintezei cunostintelor, în fixarea si consolidarea lor, în ilustrarea, concretizarea sau completarea continuturilor predate, în corectarea eventualelor reprezentari gresite ale elevilor, în extinderea cunostintelor, în corelarea lor, în integrarea noilor cunostinte în sistemul cognitiv ale elevilor.

5.A.2. Functiile mijloacelor de învatamânt

Pentru a identifica avantajele mijloacelor de învatamânt este necesar sa se cunoasca functiile pe care acestea le îndeplinesc:

1. functia stimulativa (de motivatie a învatarii) este asigurata de modul de concepere si realizare a mijloacelor de învatamânt, de activitatea care li se solicita elevilor, de gradul de participare al elevilor pe care ele îl determina. Aceasta functie consta în dezvoltarea motivatiei de studiu a elevilor, în trezirea interesului si a curiozitatii acestora.

2. functia formativ-educativa se refera la faptul ca utilizarea lor presupune exersarea capacitatilor operationale ale gândirii, stimularea si dezvoltarea curiozitatii epistemice si a intereselor de cunoastere a le elevilor.

3. functia informativa (de comunicare) este datorata faptului ca mijloacele de învatamânt ofera în mod direct un volum de informatii despre obiectele, faptele, fenomenele, procesele si evenimentele studiate.

4. functia ilustrativ-demonstrativa se realizeaza atunci când mijloacele de învatamânt sunt valorificate ca substitute ale realitatii, ca auxiliare didactice elaborate intentionat pentru a înlocui obiecte, fenomene, procese originale si pentru a le reprezenta atunci când acestea nu pot fi cunoscute altfel sau când este nevoie sa fie mai bine observate, analizate si studiate de catre elevi.

5. functia de investigare experimentala si de formare a abilitatilor intelectuale si practice se realizeaza în situatiile de instruire în care anumite mijloace de învatamânt sunt valorificate de elevi în realizarea de experimentari mintale sau practice.

6. functia ergonomica (de rationalizare a eforturilor profesorilor si elevilor si a investitiei de timp în diferitele secvente de instruire) este legata de posibilitatile unor mijloace de învatamânt de: rationalizare a eforturilor depuse de elevi în activitatea de învatare si de rationalizare a eforturilor depuse de profesori în activitatea didactica de predare.

7. functia substitutiva: datorata facilitatilor oferite de unele mijloace de învatamânt care permit instruirea elevilor aflati la distante mari: radioul, televiziunea, calculatoarele, retelele de calculatoare, Internetul.

8. functia de evaluare: se datoreaza valentei pe care o poseda unele mijloace de învatamânt, de apreciere a rezultatelor scolare, respectiv a nivelului de cunostinte, competente si abilitati intelectuale si practice.

9. functia estetica: se refera la faptul ca prin utilizarea unor mijloace de învatamânt, elevii sunt pusi în contact cu valorile cultural-artistice, morale si sociale.

10. functia de orientare a intereselor profesionale ale elevilor se realizeaza mai ales prin intermediul mijloacelor audio-vizuale care pot oferi informatii în legatura cu anumite profesiuni, însotite de imagini, eventual si de comentarii.