Sociologia Educației

Curs
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Pedagogie
Conține 6 fișiere: doc
Pagini : 83 în total
Cuvinte : 32974
Mărime: 150.65KB (arhivat)
Publicat de: Marcel Necula
Puncte necesare: 0

Extras din curs

SOCIOLOGIA EDUCAŢIEI

CURS 1

1. OBIECTUL SOCIOLOGIEI EDUCAŢIEI

Definirea obiectului sociologiei este strâns corelată cu definirea sociologiei ca ştiinţă. Preocuparea pentru această problemă este prezentă pe tot parcursul istoriei sociologiei, reflectând concomitent:

1). dificultăţile reale legate de definirea obiectului sociologiei;

2). diversitatea concepţiilor despre societate, fenomenele sociale şi, în funcţie de aceste concepţii, diversitatea poziţiilor privind definirea obiectului sociologiei şi a sociologiei ca ştiinţă. Astfel se explică marea diversitate a definiţiilor, aşa cum acest lucru se poate observa în analiza diferitelor curente, orientări, şcoli sociologice.

Dificultatea definirii obiectului sociologiei (şi, deci a sociologiei) decurge din faptul că sfera socialului este, simultan, obiectul cercetării a o serie de ştiinţe, de la istorie la pedagogie, de la demografie la politologie etc., iar numărul acestor ştiinţe se află în continuă creştere.

Prin urmare, definirea obiectului sociologiei (şi a sociologiei ca ştiinţă), la fel ca şi în cazul altor ştiinţe care studiază socialul presupune:

- delimitarea, în cadrul sferei socialului, a unui domeniu distinct, propriu numai ştiinţei respective;

- precizarea sistemului tematic, conceptual, a unghiului de vedere specific şi, în strânsă legătură cu aceasta

- aplicarea unei metode proprii în investigarea obiectului.

Demersurile pentru definirea obiectului sociologiei servesc concomitent:

- delimitarea cât mai corectă a domeniului sociologiei (şi totodată a celorlalte ştiinţe care se ocupă de sfera socialului);

- stabilirea punctelor de contact, a posibilităţilor şi cerinţelor de cooperare între aceste ştiinţe.

O problemă specifică în definirea obiectului sociologiei (şi nu numai în cazul acesteia) decurge din faptul că, spre deosebire de o relativă stabilitate, uneori deosebit de îndelungată, a fenomenelor şi proceselor din natură, societatea se caracterizează printr-un pronunţat dinamism, accelerare a ritmurilor transformărilor şi creştere a complexităţii fenomenelor, ceea ce impune ştiinţelor din acest domeniu un efort permanent de reînnoire, conform cu schimbările obiectului studiat.

Într-un sens larg, sociologia poate fi definită ca o ştiinţă a realităţii sociale, a fenomenelor, relaţiilor, proceselor, instituţiilor sociale, a formelor de asociere şi viaţă colectivă, a comportamentelor, conduitelor şi acţiunilor sociale, a societăţii ca totalitate şi a legităţilor realităţii sociale.

Obiectul sociologiei îl constituie studiul şi reconstrucţia teoretică, într-un sistem conceptual coerent, a fundamentelor vieţii sociale: condiţiile ecologice şi biosociale, organismul social de producţie, structurile şi comunităţile social-umane, activitatea umană în formele ei specifice, valorile materiale şi spirituale rezultate din această activitate.

Sociologia, ca ştiinţă unitară a realităţii sociale considerată ca totalitate, studiază:

a). Condiţiile naturale ale vieţii sociale – noţiunea de viaţă socială, condiţiile biologice, geografice şi demografice ale vieţii sociale (sociologia geografică, demografia şi ecologia socială, iar în cadrul acesteia din urmă, sociologia mediului urban şi sociologia mediului rural) etc.;

b). Structurile fundamentale ale formaţiunilor sociale şi dinamica acestora – categoriile de grupuri sociale (grupuri mici, de nivel mediu şi grupuri mari, grupuri primare şi secundare, formale şi neformale, grupurile cu scop etc.), colectivităţile teritoriale, clasele şi păturile sociale, statul, naţiunea, etc.

Această analiză se referă totodată la geneza structurilor sociale, la problemele coeziunii sociale, contactul spaţial şi social, interacţiunea reciprocă, acţiunea socială, relaţiile şi dependentele sociale, instituţiile sociale, controlul social, organizaţia socială, etc.

c). Ansamblul structurilor care condiţionează activitatea materială şi, în primul rând, activitatea practică productivă, a căror studiu în profunzime este obiectul sociologiei industriale, sociologiei rurale sau agrare, sociologiei muncii, sociologiei pieţei etc.

d). Ansamblul instituţiilor suprastructurale, a structurilor spirituale, ideologice, etc., de care se ocupă în special sociologia politică, sociologia dreptului, sociologia religiei, a moralei, a educaţiei, artei, mijloacelor de comunicaţie de masă etc.

e). Ansamblul structurilor, tipurilor de civilizaţie şi cultură istorice şi, în special, a celor care coexistă în cadrul structurilor sociale contemporane – cercetări complexe de sociologie istorică, antropologie socială, etnologie etc.

f). Procesele sociale, tipurile de procese sociale, problemele dezvoltării sociale, mişcările sociale, progresul social.

Dintotdeauna, într-o formã mai mult sau mai puţin conştientizată omul a încercat, sã se cunoascã pe sine şi lumea în care trăieşte – lumea materialã, lumea socialã şi cea spiritualã.

Termenul de sociologie a fost folosit pentru prima dată de cãtre Auguste Comte (în 1832), fiind preluat de diferiţi autori, care au definit sociologia ca studiu ştiinţific sau pozitiv al faptelor sociale.

Sociologia este ştiinţa care studiazã realitatea socialã şi procesualitatea devenirii şi realizãrii acesteia. Noţiunea de sociologie a fost introdusă de Auguste Comte în anul 1832, în locul noţiunii de "fizică socială".

Cu mai bine de 2300 de ani înainte, Aristotel scria că "omul este prin natura sa un animal social", fără ca această reflecţie să întemeieze propriu-zis o ştiinţă.

Majoritatea autorilor au definit sociologia ca studiul ştiinţific sau pozitiv al faptelor sociale. Ca variante de definiţii menţionăm câteva exprimate succint:

E.Durkheim - ştiinţa faptelor sociale;

G.Gurvitch - ştiinţa fenomenelor sociale totale;

D.Gusti - ştiinţa realităţii sociale;

Tr.Herseni - ştiinţa societăţilor omeneşti.

Sociologia este o ştiinţã a societăţii abordată ca “întreg” – sub aspectul ansamblului ei de componente, de laturi şi interacþiuni dintre acestea.

Preview document

Sociologia Educației - Pagina 1
Sociologia Educației - Pagina 2
Sociologia Educației - Pagina 3
Sociologia Educației - Pagina 4
Sociologia Educației - Pagina 5
Sociologia Educației - Pagina 6
Sociologia Educației - Pagina 7
Sociologia Educației - Pagina 8
Sociologia Educației - Pagina 9
Sociologia Educației - Pagina 10
Sociologia Educației - Pagina 11
Sociologia Educației - Pagina 12
Sociologia Educației - Pagina 13
Sociologia Educației - Pagina 14
Sociologia Educației - Pagina 15
Sociologia Educației - Pagina 16
Sociologia Educației - Pagina 17
Sociologia Educației - Pagina 18
Sociologia Educației - Pagina 19
Sociologia Educației - Pagina 20
Sociologia Educației - Pagina 21
Sociologia Educației - Pagina 22
Sociologia Educației - Pagina 23
Sociologia Educației - Pagina 24
Sociologia Educației - Pagina 25
Sociologia Educației - Pagina 26
Sociologia Educației - Pagina 27
Sociologia Educației - Pagina 28
Sociologia Educației - Pagina 29
Sociologia Educației - Pagina 30
Sociologia Educației - Pagina 31
Sociologia Educației - Pagina 32
Sociologia Educației - Pagina 33
Sociologia Educației - Pagina 34
Sociologia Educației - Pagina 35
Sociologia Educației - Pagina 36
Sociologia Educației - Pagina 37
Sociologia Educației - Pagina 38
Sociologia Educației - Pagina 39
Sociologia Educației - Pagina 40
Sociologia Educației - Pagina 41
Sociologia Educației - Pagina 42
Sociologia Educației - Pagina 43
Sociologia Educației - Pagina 44
Sociologia Educației - Pagina 45
Sociologia Educației - Pagina 46
Sociologia Educației - Pagina 47
Sociologia Educației - Pagina 48
Sociologia Educației - Pagina 49
Sociologia Educației - Pagina 50
Sociologia Educației - Pagina 51
Sociologia Educației - Pagina 52
Sociologia Educației - Pagina 53
Sociologia Educației - Pagina 54
Sociologia Educației - Pagina 55
Sociologia Educației - Pagina 56
Sociologia Educației - Pagina 57
Sociologia Educației - Pagina 58
Sociologia Educației - Pagina 59
Sociologia Educației - Pagina 60
Sociologia Educației - Pagina 61
Sociologia Educației - Pagina 62
Sociologia Educației - Pagina 63
Sociologia Educației - Pagina 64
Sociologia Educației - Pagina 65
Sociologia Educației - Pagina 66
Sociologia Educației - Pagina 67
Sociologia Educației - Pagina 68
Sociologia Educației - Pagina 69
Sociologia Educației - Pagina 70
Sociologia Educației - Pagina 71
Sociologia Educației - Pagina 72
Sociologia Educației - Pagina 73
Sociologia Educației - Pagina 74
Sociologia Educației - Pagina 75
Sociologia Educației - Pagina 76
Sociologia Educației - Pagina 77
Sociologia Educației - Pagina 78
Sociologia Educației - Pagina 79
Sociologia Educației - Pagina 80
Sociologia Educației - Pagina 81
Sociologia Educației - Pagina 82
Sociologia Educației - Pagina 83

Conținut arhivă zip

  • Curs 1.doc
  • Curs 2-3.doc
  • Curs 5.doc
  • Curs 6.doc
  • Curs4.doc
  • Seminar.doc

Alții au mai descărcat și

Cultura organizației școlare

Introducere Performanţele oricărei organizaţii depind, într-o mare măsură, de randamentul individual al membrilor săi. La rândul lor,...

Formele și lațurile educației

1. Educaţia – delimitări conceptuale şi accepţiuni ale termenului Termenul de educaţie este de origine latină: „educo-educare (educere)” – a...

Formele educației și relațiile dintre ele

Educaţia este o componentă a existenţei socioumane şi, totodată, o activitate de esenţă psihosocială care vizează formarea-dezvoltarea permanentă a...

Metode și Tehnici de Cunoaștere a Grupurilor Școlare

Argument Oamenii trăiesc organizaţi în grupuri deoarece sunt fiinţe sociale. Un grup social reprezintă un ansamblu de indivizi între care există...

Modalități de Lucru cu Elevii Capabili de Performanțe Superioare

INTRODUCERE : De-a lungul timpului, diferitele forme de identificare a copiilor supradotaţi s-au dovedit a fi dependente de modul în care au fost...

Educație Morală

CAPITOLUL VI Educaţia moral-civică. Educaţia religioasă. 6.1. Esenţa şi scopul educaţiei moral-civice. Educaţia moral-civică este o componentă...

Sociologia educației

1.ELEMENTE DE METODOLOGIA CERCETARII FENOMENELOR SOCIOEDUCATIONALE Metoda desemneaza calea urmata de ratiunea umana pentru a ajunge la cunoasterea...

Sociologia educației

Cap. I. OBIECTUL DE STUDIU AL SOCIOLOGIEI EDUCAȚIEI 1. Sociologia educației, subramură a sociologiei; 2. Alte ramuri ale sociologiei preocupate...

Te-ar putea interesa și

Sociologia educației familiare

VALORI ŞI ATITUDINI „O valoare este o credinţă durabilă că un mod de existenţă este din punct de vedere personal şi social preferabil opusului...

Portofoliu sociologia educației

1. Recenzia unei lucrari de specialitate. Introducere în sociologia juridica, editia a II-a  conf. univ. dr. ION VLADUT, editura LUMINA LEX,...

Sociologia educației în familie

„O valoare este o credință durabilă că un mod de existență este din punct de vedere personal și social preferabil opusului său”, scrie M. Rokeach,...

Sociologia educației

MULTIPLE CHOICE 1) Momentul de inceput al sociologiei educatiei este considerat de majoritatea specialistilor: 1 publicarea postum, in 1922, a...

Sociologia Educației

Noul Mileniu aduce cu sine o serie de procese prefigurate la sfârsitul secolului trecut, dar care acum, capata o amploare deosebita. Intre acestea...

Sociologia educației

1.ELEMENTE DE METODOLOGIA CERCETARII FENOMENELOR SOCIOEDUCATIONALE Metoda desemneaza calea urmata de ratiunea umana pentru a ajunge la cunoasterea...

Sociologia educației

Cap. I. OBIECTUL DE STUDIU AL SOCIOLOGIEI EDUCAȚIEI 1. Sociologia educației, subramură a sociologiei; 2. Alte ramuri ale sociologiei preocupate...

Sociologia Educației

Sociologia educaţiei este o sociologie de ramură care studiază una din instituţiile fundamentale ale societăţii, educaţia, sub diferitele ei forme...

Ai nevoie de altceva?