Cursuri Psihologie

Planul individual de învăţare va fi elaborat cu referire la disciplina de „Psihologia învăţării”. Dată fiind structura şi consistenţa sa internă, va fi predat la finalul cursului, pentru a putea realiza şi o evaluare a gradului în care obiectivele propuse au fost atinse. Structura oferită nu este una rigidă, ceea ce înseamnă că se poate ieşi din acest „tipar”, în sensul adăugării de noi aspecte pe care fiecare dintre voi le consideraţi necesare pentru învăţarea voastră.

Etape:

1. Identificarea potenţialului personal de învăţare

- Realizarea unui profil personal (în special în ceea ce priveşte aspectele legate de învăţare);

- Chestionare ce pot fi folosite: identificarea stilului de gândire, de învăţare, preferinţe de lucru în grup etc.;

- Fiecare alege acele chestionare pe care le consideră necesare pentru a putea elabora un „profil” despre sine ca persoană care învaţă.

2. Identificarea punctelor care necesită dezvoltare - Ce abilităţi doresc să dezvolt prin intermediul acestui curs ?

3. Formularea obiectivelor de învăţare - Unde vreau să ajung -

- Vor fi formulate obiective clare cu referire la această disciplină.

4. Stabilirea activităţilor prin intermediul cărora se ating obiectivele - Ce fac pentru a atinge obiectivele ?

- Vor fi precizaţi acei paşi, acele activităţi iniţiate pentru a atinge obiectivele;

5. Stabilirea resurselor necesare şi a metodelor de învăţare (CINE, CE, UNDE, CÂND) - Cum procedez şi pe ce/cine mă bazez ?

- Vor fi identificate şi precizate resursele umane şi materiale pe care ne bazăm pentru a realiza învăţarea;

- Vor fi identificate şi precizate metodele la care se apelează pentru a realiza învăţarea.

6. Stabilirea criteriilor de reuşită în ceea ce priveşte învăţarea - De unde ştiu că am reuşit, că mi-am atins obiectivele?

- Care sunt acele „evidenţe” (criteriile de performanţă) pe baza cărora pot spune că mi-am atins obiectivele -

IDENTIFICAREA TIPULUI DE STIL DE ÎNVĂŢARE

Stilul de învăţare al unei persoane este rezultatul combinării celor patru moduri de bază ale învăţării. Prin utilizarea celor două tipuri de combinări AC-CE şi AE-RO, putem observa gradul în care persoana accentuează abstractizarea în favoarea concreteţei şi respectiv acţiunea în favoarea reflecţiei.

Cele patru stiluri dominante de învăţare sunt: stilul divergent, asimilator, convergent şi acomodator.

În cadrul STILULUI CONVERGENT, abilităţile de învăţare dominante sunt conceptualizarea abstractă (AC) şi experimentarea activă (AE).

- punctul forte al acestor persoane constă în aplicarea practică a ideilor;

- o persoană cu un astfel de stil pare să se descurce mai bine în acele situaţii cum ar fi testele convenţionale de inteligenţă unde există un singur răspuns corect sau o singură soluţie la acea întrebare sau problemă;

- cunoaşterea acestei persoane este organizată astfel încât prin raţionamentul ipotetico-deductiv persoana se poate concentra asupra unei probleme specifice;

- cercetările asupra acestui stil de învăţare arată că un convergent este mai puţin emotiv/sentimental, preferând să aibă de a face mai degrabă cu lucruri decât cu persoane;

- tind să fie interesaţi în domeniul tehnic şi aleg să se specializeze în ştiinţele naturii;

- acest stil este caracteristic multor ingineri;

STILUL DIVERGENT este opus celui convergent, abilităţile de învăţare dominante fiind experientarea concretă (CE) şi observarea reflectivă (RO).

- punctul forte al acestor persoane îl reprezintă abilitatea imaginativă/imaginaţia, persoana excelând în abilitatea de a vedea situaţiile concrete din multiple perspective;

- acest stil a fost numit divergent pentru că persoana cu un astfel de stil reuşeşte cel mai bine în situaţii care reclamă generarea de idei, cum ar fi şedinţele de brainstorming;

- cercetările arată că persoanele divergente sunt interesate de persoane/relaţie, sunt imaginativi şi emoţionali;

- acest stil este caracteristic persoanelor cu un background umanistic şi al artelor liberale;

- consilierii, specialiştii în dezvoltare organizaţională şi managerii de personal tind să fie caracterizaţi de un astfel de stil de învăţare;

În cadrul STILULUI ASIMILATOR, abilităţile de învăţare dominante sunt conceptualizarea abstractă (AC) şi observarea reflectivă (RO).

- punctul forte al acestor persoane îl reprezintă abilitatea de a crea modele teoretice;

- aceste persoane excelează în raţionamente inductive şi în asimilarea observaţiilor disparate în explicaţii integrate;

- la fel ca şi convergenţii, aceste persoane sunt mai puţin interesate de oameni/relaţie şi mult mai preocupaţi de conceptele abstracte, precum şi mai puţin interesaţi de utilizarea practică a teoriilor;

- pentru aceste persoane este mult mai important ca o teorie să fie logică şi precisă, iar într-o situaţie în care o teorie sau un plan nu se potriveşte cu faptele, este foarte probabil ca asimilatorul să nu ia în considerare faptele sau să le reexamineze;

- acest stil de învăţare este mai degrabă caracteristic ştiinţelor fundamentale şi matematicii decât ştiinţelor aplicate;

- la nivel de organizaţie acest stil este întâlnit cel mai adesea în departamentele de cercetare şi planificare;

STILUL ACOMODATOR este opus stilului asimilator, abilităţile de învăţare dominante fiind experientarea concretă (CE) şi experimentarea activă (AE).

- punctul forte al acestor persoane este acela de a face lucruri – realizând planuri şi experimente – şi de a se implica în noi experienţe;

- aceste persoane, spre deosebire de celelalte trei stiluri, tind mai mult spre asumarea de riscuri;

- au fost numite acomodatori pentru că tind să exceleze în acele situaţii în care cineva este obligat să se adapteze la circumstanţe specifice imediate;

- în situaţiile în care o teorie sau un plan nu se potriveşte cu faptele, mult mai probabil ca această persoană să renunţe la teorie sau plan;

- această persoană tinde să rezolve problemele în maniera intuitivă a încercării şi erorii, apelând mai degrabă la informaţiile obţinute de la alte persoane decât la propria abilitate analitică;

- este dezinvolt cu celelalte persoane, dar uneori poate fi văzut ca agitat şi insistent;

- background-ul educaţional al acestor persoane este cel mai adesea în domeniul tehnic sau practic, cum ar fi afacerile;

- la nivel de organizaţie persoanele cu un astfel de stil de învăţare sunt întâlnite în posturi orientate spre acţiune, cum ar fi marketingul şi vânzările;