Fundamentele Psihologiei

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 79 în total
Cuvinte : 23331
Mărime: 82.09KB (arhivat)
Publicat de: Dragomir Nistor
Puncte necesare: 0

Extras din curs

CURS 1:

SENZAŢIA

Specificul şi mecanismele senzaţiilor

Senzaţia este primul nivel psihic de prelucrare, interpretare şi utilizare a informaţiei despre însuşirile obiectelor şi fenomenelor lumii externe şi despre stările mediului intern. Ea este sursa primară a cunoştinţelor.

Senzaţiile sunt modalităţi de reflectare în creierul omului a însuşirilor obiectelor şi fenomenelor lumii reale, care acţionează nemijlocit asupra receptorilor.

În disputa lor cu raţionaliştii, senzualiştii afirmau: „Nihil est in intelectum quo prior non fuerit in sensum” (Nu există nimic în intelect, care mai înainte să nu fi existat în simţuri) – J. Locke.

De-a lungul timpului au existat o serie de controverse referitoare la natura şi conţinutul senzaţiei, deoarece prin ele psihicul stabileşte legătura cu lumea exterioară. O interesantă dispută a fost iscată de fiziologul Johannes Müller care a elaborat, în 1840, „teoria energiei specifice a organelor de simţ”. El a efectuat următorul experiment:

- aplicând doi stimuli de naturi diferite (un curent electric şi un excitant mecanic) unui singur organ de simţ (vizual sau auditiv) el a obţinut o singură senzaţie (senzaţia de iluminare în cazul văzului şi senzaţia de ţiuit în cazul auzului);

- aplicând un singur stimul (curentul electric) mai multor organe de simţ (vizual, auditiv, gustativ) a obţinut trei senzaţii diferite (luminoasă, acustică, gustativă).

În urma acestui experiment, Müller a tras următoarea concluzie: „Senzaţia informează conştiinţa despre calităţile energiei specifice proprii fiecărui organ de simţ, stimulul având doar rolul de activare-declanşare”. Cu alte cuvinte, senzaţia organului de simţ nu se manifestă ca o transmitere spre conştiinţă a calităţii şi stării obiectelor externe, ci ca o aducere la cunoştinţă a calităţii şi stării nervului senzitiv, provocate de cauze externe. Aceste calităţi sunt esenţa energiei organelor de simţ.

O altă teorie care s-a impus a fost teoria „hieroglifelor”, formulată de Helmholtz, care leagă senzaţia de activitatea formaţiunilor nervoase superioare şi o consideră ca fiind un simbol convenţional pentru desemnarea acţiunii unui stimul. Hieroglifa este un semn care desemnează un anumit obiect, dar între hieroglifă şi obiect nu există nici o asemănare. La fel, între senzaţie şi stimul nu se poate stabili o relaţie de similitudine.

Psihologia modernă, sub influenţa teoriilor comunicării şi a informaţiei, consideră că funcţionarea normală a senzaţiiilor presupune parcurgerea următoarelor procese:

- procesul de codare primară care are loc în receptorul analizatorului şi presupune transformarea semnalului extern (luminos, sonor, mecanic, chimic) în influx nervos;

- procesul de recodare care se realizează în veriga intermediară de transmisie a analizatorului având drept scop reorganizarea elementelor esenţiale;

- procesul de decodare realizat la nivel cortical specific fiecărui organ de simţ şi finalizat într-un cod-imagine ce se află în relaţie izomorfă cu însuşirile obiectului recepţionat.

Concluzionând cele menţionate mai sus putem desprinde o definiţie generală a senzaţiei, şi anume: „Senzaţia este reflectarea activ-selectivă şi ideal-subiectivă a însuşirilor particulare şi singulare ale stimulilor modali specifici în forma unui cod-imagine”.

Proprietăţile senzaţiilor

Analiza senzaţiei trebuie să ia în consideraţie interacţiunea factorilor externi şi a celor ce ţin de organizarea şi „funcţionarea” subiectului.

Proprietăţile ce derivă din factorii externi sunt:

- modalitatea stimulilor – se diferenţiază tipurile de senzaţii: vizuale, auditive, gustative, tactile, olfactive, proprioceptiv-kinestezice;

- intensitatea stimulilor – indiferent de modalitate, pentru a produce excitaţia aparatului receptor, orice stimul trebuie să posede un minimum necesar de intensitate (cantitate de energie);

- durata – timpul de acţiune efectivă a stimulului modal asupra receptorului corespunzător;

- rata stimulării – numărul sau frecvenţa apariţiei stimulului modal specific în interiorul unui interval dat de timp;

- proprietăţile particulare intramodale – de exemplu: lungimea de undă, pentru stimuli luminoşi; frecvenţa şi forma pentru stimuli acustici; structura moleculară pentru stimuli chimici (gustativi şi olfactivi).

Stimulii pot fi influenţaţi de o serie de variabile externe, cum ar fi iluminatul, nivelul zgomotului, temperatura, umiditatea etc. care acţionează ca elemente favorizante sau perturbatoare asupra desfăşurării procesului de recepţie senzorială.

Factorii subiectivi care-şi pun amprenta pe modul de realizare a senzaţiei sunt:

- nivelul sensibilităţii analizatorului şi starea lui funcţională actuală;

- stările afectiv-motivaţionale actuale;

- experienţa receptivă anterioară;

- scopul sau obiectivul activităţii.

Preview document

Fundamentele Psihologiei - Pagina 1
Fundamentele Psihologiei - Pagina 2
Fundamentele Psihologiei - Pagina 3
Fundamentele Psihologiei - Pagina 4
Fundamentele Psihologiei - Pagina 5
Fundamentele Psihologiei - Pagina 6
Fundamentele Psihologiei - Pagina 7
Fundamentele Psihologiei - Pagina 8
Fundamentele Psihologiei - Pagina 9
Fundamentele Psihologiei - Pagina 10
Fundamentele Psihologiei - Pagina 11
Fundamentele Psihologiei - Pagina 12
Fundamentele Psihologiei - Pagina 13
Fundamentele Psihologiei - Pagina 14
Fundamentele Psihologiei - Pagina 15
Fundamentele Psihologiei - Pagina 16
Fundamentele Psihologiei - Pagina 17
Fundamentele Psihologiei - Pagina 18
Fundamentele Psihologiei - Pagina 19
Fundamentele Psihologiei - Pagina 20
Fundamentele Psihologiei - Pagina 21
Fundamentele Psihologiei - Pagina 22
Fundamentele Psihologiei - Pagina 23
Fundamentele Psihologiei - Pagina 24
Fundamentele Psihologiei - Pagina 25
Fundamentele Psihologiei - Pagina 26
Fundamentele Psihologiei - Pagina 27
Fundamentele Psihologiei - Pagina 28
Fundamentele Psihologiei - Pagina 29
Fundamentele Psihologiei - Pagina 30
Fundamentele Psihologiei - Pagina 31
Fundamentele Psihologiei - Pagina 32
Fundamentele Psihologiei - Pagina 33
Fundamentele Psihologiei - Pagina 34
Fundamentele Psihologiei - Pagina 35
Fundamentele Psihologiei - Pagina 36
Fundamentele Psihologiei - Pagina 37
Fundamentele Psihologiei - Pagina 38
Fundamentele Psihologiei - Pagina 39
Fundamentele Psihologiei - Pagina 40
Fundamentele Psihologiei - Pagina 41
Fundamentele Psihologiei - Pagina 42
Fundamentele Psihologiei - Pagina 43
Fundamentele Psihologiei - Pagina 44
Fundamentele Psihologiei - Pagina 45
Fundamentele Psihologiei - Pagina 46
Fundamentele Psihologiei - Pagina 47
Fundamentele Psihologiei - Pagina 48
Fundamentele Psihologiei - Pagina 49
Fundamentele Psihologiei - Pagina 50
Fundamentele Psihologiei - Pagina 51
Fundamentele Psihologiei - Pagina 52
Fundamentele Psihologiei - Pagina 53
Fundamentele Psihologiei - Pagina 54
Fundamentele Psihologiei - Pagina 55
Fundamentele Psihologiei - Pagina 56
Fundamentele Psihologiei - Pagina 57
Fundamentele Psihologiei - Pagina 58
Fundamentele Psihologiei - Pagina 59
Fundamentele Psihologiei - Pagina 60
Fundamentele Psihologiei - Pagina 61
Fundamentele Psihologiei - Pagina 62
Fundamentele Psihologiei - Pagina 63
Fundamentele Psihologiei - Pagina 64
Fundamentele Psihologiei - Pagina 65
Fundamentele Psihologiei - Pagina 66
Fundamentele Psihologiei - Pagina 67
Fundamentele Psihologiei - Pagina 68
Fundamentele Psihologiei - Pagina 69
Fundamentele Psihologiei - Pagina 70
Fundamentele Psihologiei - Pagina 71
Fundamentele Psihologiei - Pagina 72
Fundamentele Psihologiei - Pagina 73
Fundamentele Psihologiei - Pagina 74
Fundamentele Psihologiei - Pagina 75
Fundamentele Psihologiei - Pagina 76
Fundamentele Psihologiei - Pagina 77
Fundamentele Psihologiei - Pagina 78
Fundamentele Psihologiei - Pagina 79

Conținut arhivă zip

  • Fundamentele Psihologiei.doc

Alții au mai descărcat și

Reducerea anxietății prin terapie cognitiv-comportamentală

Introducere Dorinţa de a privi la lume diferit de esenţa sa, de a trăi într-un mod oarecum laconic, însă a cărei senzaţie este de nedescris, în...

Senzațiile

Scurtă introducere în psihologie S-a spus despre psihologie că are “un trecut lung, dar o istorie scurtă” , despre originea ei că este nebuloasă,...

Imaginația

Argument Istoria marilor invenţii şi descoperiri a operelor de artă şi a revoluţiei tehnico-ştiinţifice este istoria inteligenţei şi a...

Imaginația

Conţinut şi tematizare Cum caracterizăm imaginaţia. Locul imaginaţiei în taxonomia generală a proceselor psihice a fost obiect de dispută şi de...

Psihologia vederii

1. DEFINIREA SI CARACTERIZAREA GENERALA A SENZATIILOR Legatura informationala cea mai simpla a omului cu realitatea este realizata prin...

Rolul imaginației în educație

In vederea realizarii proiectului, voi incerca pentru inceput sa abordez separate cele doua notiuni: educatia si imaginatia. EDUCATIA Cuvântul...

Imaginația sau gândirea creativă

Istoria imaginaţiei este lungă şi extrem de complexă; lungă, deoarece a început în Antichitate şi se continuă până în zilele noastre ; complexă,...

Recepția senzorială - senzația, sensibilitatea și legile ei

Receptia senzoriala este o forma specifica de realizare a comunicarii noastre cu lumea externa, a carei functionare incepe chiar inainte de...

Te-ar putea interesa și

Fundamentele Psihologiei

1. SCURTĂ CARACTERIZARE PSIHOLOGICĂ A GANDIRII În anii 1920-1930, termenul folosit de psihologi pentru denumirea proceselor de cunoaştere era cel...

Contribuția Teoretică a Psihanalizei la Fundamentarea Psihologiei Dezvoltării

• Psihologia dezvoltării Ciclul vieţii umane reprezintă obiectul psihologiei dezvoltării. Această ramură a psihologiei explorează modurile în care...

Fundamentele psihologiei - fomarea noțiunilor științifice în școală

Elementul de baza al gandirii este notiunea sau conceptual prin care se reflecta ceea ce este esential si general in obiecte si fenomene, precum si...

Fundamentele psihologiei

Psihicul nu este omogen, uniform, nediferențiat, linear; dimpotrivă, el există și se manifestă în varii forme. Uneori este mai clar, mai lucid,...

Ipostaze ale psihicului și stării de conștiință

În volumul “Introducere în psihologie” Mielu Zlate susţine că, chiar dacă inconştientul a captat intr-o mai mare măsura, in ultima vreme, atenţia...

Fundamentele Psihologiei

CAP.I. SISTEMUL PSIHIC UMAN Sistemul psihic uman (SPU) reprezintă un “ansamblu autoreglabil de stări şi procese structurate pe baza principiilor...

Fundamentele Psihologiei

1. Definiţie: Definiţia este un mijloc fundamental sau o modalitate esenţială de cunoaştere. Există mai multe tipuri de definiţii: -...

Fundamentele Psihologiei II

Gândirea este mecanism psihic intelectual de prelucrare logică a informaţiilor. Psihologia gândirii, ca orice altă problemă psihologică, a generat...

Ai nevoie de altceva?