Extras din curs
Dezvoltarea rapida a mijloacelor de transport în S.U.A. la începutul seculului a atras dupa sine multiplicarea accidentelor de circulatie. Problemele cele mai mari le punea circulatia tramvaielor în marile orase americane.
Astfel ca, în 1910, Asociatia americana pentru legislatia muncii a tinut un congres dedicat cautarii mijloacelor si metodelor de protectie contra accidentelor de tramvai si a apelat la Hugo Münsterberg de la Universitatea din Havard pentru a gasi mijloace de selectie a conducatorilor de tramvaie.
Münsterberg ajunge la concluzia ca sarcina principala a conducatorilor de tramvaie este aprecierea vitezei vehiculelor, care trec în dreapta si stânga lui “Atentia complexa specifica”: o alta cerinta a acestei profesii si a creat si un aparat special în scopul determinarii acestei forme de atentie (banda rulanta cu o fanta prin care prezenta cifre si litere). Indicatorii performantei: rapiditatea si numarul de erori.
Experienta lui Münsterberg a fost preluata la Dallas de catre P.W.Gerhardt în examinarea soferilor de camioane utilizând un test de observatie, test de atentie si test de judecata.
În Europa metoda lui Münsterberg a fost încercata în 1918 la Geneva de catre Fonteigne si Claparède, apoi supusa verificarilor si validarilor nu a dat satisfactie.
Dezvoltarea puternica a examinarilor conducatorilor de tramvaie s-a realizat în Germania (1917) de catre profesorul W.Stern la Hamburg si inginerul K.Tramm la Berlin.
Metoda de examinare Stern – Sachs
inteligenta
atentia si capacitatea de reactie la stimuli obisnuiti si la stimuli neasteptati
a creat un aparat menit sa simuleze comenzile din cabina tramvaiului (banda, fante, semafor, comenzi la mâna si picior)
Metoda de examinare K. Tramm
A identificat urmatoarele activitati ce trebuie examinate:
întelegerea sarcinilor de lucru
aprecierea distantelor si miscarii
erori în aprecierea distantelor si miscarii
aprecierea vitezei de pornire si de frânare
recunoasterea si eliminarea dificultatilor de exploatare
deprinderea (obisnuinta) cu pericolele
reguli si semnale
cunoasterea distantelor
Structura examinarii
acuitatea vizuala
rapiditatea vederii la tahistoscop
vederea nocturna
vederea cromatica
acuitatea auditiva
localizarea zgomotului
memoria (cuvinte)
atentia ( a construit o aparatura complexa un adevarat simulator de tramvai cu comenzi specifice si cu proiectarea pe ecran a unor situatii de ruta, semnale etc.)
inteligenta tehnica (sensul de rotatie al unor roti angrenate prin curele de transmisie)
examinarea stabilitatii sau nervozitatii
examinarea supletei articulatiilor bratului prin manipularea unei manivele printr-o fanta circulara
viteza, promptitudinea sesizarii pericolului (“ghilotina”)
rezistenta fizica a muschilor bratelor
Tramm a realizat între primii un studiu de fidelitate si validitate a examenului psihotehnic comparând doua loturi de subiecti (cu accident, fara accidente) si a calculat un asa-numit “indice de certitudine” sau siguranta:
Aptitudine generala 77
Vedere 57
Auz .70
Forta 53
Randamentul manual ..65
Vederea de ansamblu ..74
Rezistenta la frica 70
Nivelul global de certitudine al unui examen complet era de 85-90%.
Metoda lui J.M.LAHY
În 1921 la propunerea lui Toulouse, presedinte al Ligii de higiena mentala, societatea de transport în comun din regiunea Paris apeleaza la serviciile lui Lahy spre a aplica metodele sale verificate în laboratorul lui Toulouse. Apoi s-a înfiintat un laborator de psihotehnica si examinarea conducatorilor de tramvaie a devenit obligatorie. Examenul consta din:
examinare timp de reactie
examinarea sugestibilitatii motrice (examinatorul declanseaza miscari prin care sugereazu unele efecte, urmarind daca subiectul le sesizeaza corect).
examinarea atentei difuze -ecran cu lampi colorate într-o camera obscura, comenzi manuale si cu piciorul, deci un fel de R.C.
aprecierea vitezelor si distantelor (dispozitiv orizontal – rigla – cu 3 sine pe care evolueaza repere ce trebuie aduse la acelasi nivel)
masurarea rezistentei la oboseala motorie (forta musculara cu dynamograful)
viteza de aprehensiune a imaginilor la tahistoscop
iritabilitatea (la proba de atentie se adauga o serie de semnale sonore foarte intense si se compara rezultatele din prima parte a probei cu a 2-a)
proba de platforma la tramvai (comenzi simultane, ecran de protectie, strada se masoara reactiile)
Valoarea experimentului lui Lahy: reducerea numarului de abandonari ale scolii de la 20% la 4,3% si a numarului de accidente cu 16,5% obtinându-se o economie de 1 milion si 300 mii franci.
Metoda lui RUPP în Viena
Structura examenului:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Psihologia Transporturilor
- curs1transporturi.doc
- curs2transporturi.doc