Cercetarea prin Sondaj

CERCETAREA PRIN SONDAJ

5.1 NECESITATEA FOLOSIRII

SONDAJULUI STATISTIC

Pentru caracterizarea statistica a fenomenelor si proceselor socialeconomice

de masa în scopul evidentierii legitatilor specifice acestora, se

folosesc date individuale obtinute prin metode de înregistrare totala sau

partiala.

În practica, din diferite motive, pentru anumite colectivitati nu se

poate face înregistrarea totala a unitatilor ce le compun, fie ca ar fi

necesitat cheltuieli foarte mari, fie ca operativitatea obtinerii rezultatelor

cercetarii nu este asigurata. Toate aceste considerente si altele

nespecificate, necesita tot mai frecvent organizarea unor înregistrari

partiale de tipul sondajelor statistice.

În etapa actuala de trecere la economia de piata, cercetarea prin

sondaj îsi extinde continuu aria de investigare, datorita multiplelor

avantaje pe care le prezinta. Dintre avantajele pe care le prezinta

cercetarea prin sondaj, enuntam pe cele mai semnificative:

• în cele mai multe cazuri, când colectivitatea totala este foarte

mare iar cercetarea ei exhaustiva ar necesita un volum mare de

cheltuieli materiale si de munca este avantajos sa se recurga la

sondaj, care este mai operativ si mai ieftin;

• partea supusa înregistrarii fiind cu mult mai mica decât cea

totala, iar personalul care face înregistrarea unitatilor fiind de

specialitate, de regula, erorile de înregistrare sunt în acest caz

mai putin numeroase si mai usor de înlaturat în faza de verificare

a datelor;

• programul observarilor prin sondaj cuprinde, de regula, un

numar mai mare de caracteristici decât programul observarii

totale, ceea ce permite caracterizarea mai aprofundata a

fenomenelor studiate prin metode statistice;

• cercetarea prin sondaj este singura posibila atunci când prin

cercetarea exhaustiva a unitatilor s-ar ajunge la distrugerea

STATISTICA

produsului respectiv (de pilda, controlul distructiv al calitatii

unui produs);

• evaluarea rezervelor subterane de carbune, petrol, gaze naturale

etc. nu este posibila decât pe baza unui sondaj statistic;

• sondajul statistic poate fi folosit la verificarea datelor culese

printr-o observare totala de mare amploare în care s-au folosit si

nespecialisti precum si la prelucrarea selectiva a unor date. De

exemplu, datele culese prin recensaminte pot fi prelucrate într-o

prima faza selectiv si mai târziu total;

• sondajul poate fi utilizat cu bune rezultate în verificarea

programului unei observari totale cât si la verificarea unor

ipoteze statistice.

Avantajele amintite au permis ca metoda selectiva sa capete un

câmp larg de aplicare în cele mai diferite domenii ale vietii socialeconomice

si culturale.

Metoda sondajului este folosita cu succes în industrie pentru

determinarea productivitatii muncii în unitati naturale, în cercetarea

calitatii produselor se foloseste pe scara larga în timpul desfasurarii

proceselor tehnologice pentru prevenirea rebuturilor, în depistarea

cauzelor care provoaca fluctuatia fortei de munca, în studierea

capacitatilor de productie, a suprafetelor de productie etc.

În comert, sondajul este utilizat pentru testarea acceptarii noilor

produse, la studierea aspectelor complexe ale cererii de marfuri în functie

de variatia factorilor care o influenteaza, precum si la estimarea

tendintelor specifice ale activitatilor de desfacere a marfurilor si a

prestarilor de servicii catre populatie.

Sondajul statistic se aplica cu rezultate bune si în celelalte ramuri

ale economiei nationale, încât se poate spune pe drept cuvânt ca aproape

nu exista domeniu unde sondajul statistic, datorita avantajelor pe care le

prezinta, cât si a exactitatii rezultatelor sa nu fie folosit. Acesta este de

fapt si principalul motiv pentru care în ultimii ani în toate tarile,

cercetarilor prin sondaj li se acorda o atentie din ce în ce mai mare atât

sub raport teoretic cât si din punct de vedere practic.