Cuprins
- INTRODUCERE 4
- CAPITOLUL I
- INDICATORI SI ELEMENTE PENTRU IDENTIFICAREA SI
- EVIDENŢA (ÎNREGISTRAREA) RESURSELOR TURISTICE
- NATURALE 6
- 1.1. Indicatori calitativi pentru identificarea şi evidenţa
- peisajelor geografice ca resurse turistice 6
- 1.2. Indicatori şi elemente de identificare şi evidenţă a
- potenţialului turistic legat de relief 8
- 1.3. Parametrii pentru identificarea şi evidenţa resurselor
- turistice climatice 9
- 1.4. Indicatori şi elemente de identificare şi evidenţă a
- resurselor turistice hidrografice (ale apelor) 11
- 1.5. Elemente pentru identificarea şi evidenţa potenţialului
- turistic al vegetaţiei 13
- 1.6. Indicatori şi elemente de identificare şi evidenţă a
- potenţialului turistic legat de faună, cu precădere de
- fondul cinegetic şi piscicol 15
- 1.7. Indicatori şi elemente de identificare şi evidenţă a
- factorilor naturali de cură (resursele balneare) 16
- 1.7.1. Apele minerale 16
- 1.7.2. Nămolurile şi turbele terapeutice 17
- 1.7.3. Resursele balneoturistice de pe litoralul românesc 17
- 1.7.4. Gazul mofetarian terapeutic 18
- 1.7.5. Salinele (microclimatul de salină) 18
- 1.8. Natura protejată 19
- CAPITOLUL II
- INDICATORI ŞI ELEMENTE PENTRU MONITORIZAREA
- CALITĂŢII MEDIULUI 20
- 2.1. Surse de poluare şi de degradare a mediului şi a
- resurselor turistice 20
- 2.2. Indicatori utilizaţi în evidenţierea calităţii mediului 22
- CAPITOLUL III
- ELEMENTE DE IDENTIFICARE SI DE EVIDENŢĂ A
- POTENŢIALULUI CULTURAL-ISTORIC 23
- 3.1. Monumentele istorice 23
- 3.2. Muzeele şi casele memoriale 24
- 3.3. Elementele de etnografie şi folclor 25
- CAPITOLUL IV
- ELEMENTE DE IDENTIFICARE ŞI EVIDENŢĂ A
- OBIECTIVELOR TURISTICE TEHNICO-ECONOMICE 26
- CONCLUZII 27
Extras din curs
INTRODUCERE
Procesul de monitoring al potentialului turistic este o activitate complexă, care cuprinde mai multe etape şi anume:
- identificarea şi evaluarea calitativă, cantitativă, pe baze ştiinţifice dar şi ca utilitate demonstrată practic (vezi resursele balneoturistice);
- inventarierea acestor resurse pe categorii de potenţial turistic şi în teritoriu;
- analiza, sinteza şi înregistrarea ca atare în banca de date a Registrului, în baza Ordonanţei nr.58/1998;
- monitorizarea utilizării durabile a protejării şi chiar a conservării, în condiţiile epuizării acestor resurse turistice.
CAPITOLUL I
INDICATORI SI ELEMENTE PENTRU IDENTIFICAREA (ÎNREGISTRAREA) RESURSELOR TURISTICE NATURALE
În identificarea şi evidenţa potenţialului turistic natural se pot utiliza indicatori calitativi şi cantitativi şi alte particularităţi ale resurselor turistice. Aceşti doi indicatori reflectă valoarea recunoscută ştiinţific şi practic a resurselor turistice naturale şi se completează reciproc.
1.1. Indicatori calitativi pentru identificarea şi evidenţa
peisajelor geografice ca resurse turistice
1.1.1. Peisaje montane alpine (la peste 1900 m alt.) şi subalpine
(1700-1900 m)
Sunt cele mai complexe şi atractive peisaje cu forme de relief glaciare şi carstice, platouri, păşuni alpine etc. şi caracterizează Munţii Bucegi, Făgăraş, Iezer, Parâng, Lotrului, Cindrel, Şureanu, Godeanu, Ţarcu, Rodnei, Giumalău - Rarău, Ceahlău, etc. Se adresează drumeţiei montane, turismului de cunoaştere, ştiinţific, pentru alpinism, sporturi de iarnă etc.
1.1.2. Peisaje montane înalte (1500-1700 m)
Au o complexitate medie de peisaj, un domeniu schiabil reprezentativ şi sunt comune majorităţii munţilor noştri. Aici se practică toate formele de turism montan.
1.1.3. Peisaje de munţi mijlocii şi josi (sub 1500 m)
Sunt peisaje montane de relativă complexitate geografică, mai modeste sub aspect estetic şi cognitiv, de regulă, împădurite, cu resurse turistice mai puţin variate (excepţie fondul cinegetic şi piscicol).
1.1.4. Peisaje ale ariilor depresionare şi culoarelor
de vale montane
Prin poziţia lor, aferentă ariilor montane, aceste peisaje, de regulă, au o complexitate şi atractivitate mare, îmbinându-se aspectele naturale cu cele umane, adăugându-se uneori şi resurse de ape minerale, fond cinegetic şi piscicol. Aici se includ toate depresiunile intramontane, culoarele de vale, defileele carpatice, generând activităţi turistice complexe.
1.1.5. Peisajele ariilor carstice
Se remarcă prin spectaculozitatea formelor de relief şi fenomenelor carstice de suprafaţă şi de adâncime (doline, chei, abrupturi, peşteri, râuri subterane etc.), prezintă interes pentru speoturism şi alpinsim şi ocupă suprafeţe mari în munţi ca: Bihorului, Aninei,. Parâng, Şureanu, Mehedinţi etc., sau în Podişul Mehedinţi.
1.1.6. Peisaje de deal şi de podiş
Au un specific pomiviticol sau industrial, prezintă o varietate de resurse şi atracţii naturale şi mai ales cultural-istorice şi se caracterizează printr-o valoare turistică, estetică sau cognitivă variabilă în teritoriu, impunându-se în acest sens peisajele dealurilor submontane.
1.1.7. Peisaje de câmpie
Sunt mai monotone, impunându-se prin atractivitate cele cu păduri, văi cu terase, lacuri, fond cinegetic (Câmpia Bucureştilor sau ariile periurbane ale oraşelor mari de câmpie).
1.1.8. Peisaje de luncă şi deltă
Se impun prin atractivitatea şi originalitatea peisagistică a ecosistemelor, fondul cinegetic şi piscicol, bogătia şi varietatea ornitologică sau habitatul deltaic destul de pitoresc.
1.1.9. Peisajele de litoral
Se impun prin alternanţa plajelor cu faleze, care contrastează cu apa mării, lacuri, iar arhitectura staţiunilor şi elementele cultural-istorice îmbogăţesc estetica şi valoarea turistică a peisajelor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Resurse Agroturistice.doc