Extras din laborator
1. Consideraţii generale
Rezultatele cercetărilor experimentale pot fi reprezentate sub formă de tabele, grafice sau ecuaţii. În general, în cadrul cercetărilor experimentale se folosesc toate cele trei forme, în funcţie de etapa de lucru dar, de obicei, forma primară de reprezentare a datelor o constituie înşiruirea lor în ordinea obţinerii din măsurarea respectivă, după extragerea (citirea) lor de pe aparatele de vizualizare a valorilor mărimilor măsurate sau din aparatele de înregistrare a acestor valori.
Reprezentarea tabelară a datelor prezintă avantajul unei scrieri mai compacte şi accesibile pentru citire; de asemenea, prelucrarea statistică a datelor experimentale (de exemplu, determinarea mediei şi a erorii pătratice, eliminarea valorilor aberante, testarea unor ipoteze statistice) se rezolvă mai uşor utilizând tabele adecvate calculelor care se efectuează.
Tipurile de tabele cele mai utilizate în practică, sunt:
- tabele calitative - care stabilesc relaţii de tip calitativ între diferite mărimi;
- tabele statistice - în care unele variabile sunt exprimate cantitativ, iar altele valoric, principalele tipuri de tabele statistice fiind :
- tabel statistic cu simplă intrare - prezintă repartiţia de frecvenţă a unei populaţii după o singură caracteristică şi are două coloane : prima este dedicată caracteristicii, iar cea de-a doua, înscrierii frecvenţei caracteristicii;
- tabel statistic pe grupe: prezintă populaţia analizată pe grupe sau clase, după o singură caracteristică;
- tabel statistic cu dublă intrare: prezintă repartiţii de frecvenţă combinate după două caracteristici. În cazul în care există o dependenţă între cele două caracteristici, tabelul se numeşte tabel de corelaţie.
- tabele de tip funcţional - în care sunt reprezentate una sau mai multe funcţii de forma: y = f(x).
Regulile de bază, standardizate, care trebuie respectate la alcătuire unui tabel sunt:
- fiecare tabel trebuie să fie numerotat, să aibă un titlu şi să conţină condiţiile în care s-au efectuat măsurătorile respective (temperatură, presiune, umiditate, etc.);
- fiecare coloană (rând), trebuie să aibă un cap de coloană (rând), care să cuprindă denumirea mărimii fizice respective şi unităţile de măsură în care se exprimă valoarea acestor mărimi. Se recomandă ca unitatea de măsură să fie multiplicată cu un astfel de factor, încât numerele ce urmează să fie scrise în coloana sau rândul respectiv, să fie cuprinse între 0,1 şi 1000;
- se recomandă ca în primele coloane (rânduri), să fie scrise valorile argumentului, iar în coloanele (rândurile) următoare acestora, cele ale funcţiei;
- dacă nu se scrie nici o valoare, înseamnă că nu se cunoaşte valoarea variabilei în acel loc;
- nu se recomandă rotunjiri, pentru a nu afecta exactitatea.
2. Conţinutul lucrării
Scopul lucrării este acela de însuşire a modului corect de concepere şi redactare a unui tabel, precum şi de iniţiere în lucrul cu programul de calcul tabelar şi reprezentări grafice EXCEL ce rulează sub Windows.
Pentru realizarea scopului propus, se cere redactarea şi completarea şi editarea următoarelor tabele:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Indrumator in Excel.doc