Diagnosticul infecțiilor produse de mycobacterium tuberculosis

Produsul patologic

- în tuberculoza pulmonară – spută, aspirat bronsic, lichid pleural, spălătură gastrică

- în tuberculoza renală – urina (toată cantitatea de urină emisă dimineaţa)

- în tuberculoza genitală – secreţie vaginală, cervicală, spermă, secreţie prostatică

- în tuberculoza articulară, osoasă – lichid sinovial, puroi

- în tuberculoza ganglionară – material din puncţie ganglionară, puroi

- în meningita tuberculoasă – LCR

- în tuberculoza miliară se recomandă şi hemocultura

Recoltarea:

- În suspiciunea de tuberculoză pulmonară - recoltarea a trei probe de spută succesive, obţinute dimineaţa

Prelucrarea produselor patologice:

- eliminarea sau reducerea numerică a celorlalte microganisme în produsele cu floră de asociaţie, prin decontaminarea acestora;

- eliberarea mycobacteriilor aflate intracelular sau cuprinse în mase de mucus este necesară în special pentru spută ( fluidificarea sputei);

- concentrarea produselor paucibacilare, în vederea examinării microscopice.

Examen microscopic:

- frotiu colorat Ziehl-Neelsen

- bacili lungi si subţiri, usor încurbaţi, , imobili, nesporulaţi, neîncapsulaţi, rosii (acido-alcolorezistenţi), fondul preparatului fiind albastru

- prezenţa celulelor epiteliale şi a macrofagelor de la nivelul tractului respirator, a leucocitelor- reacţia inflamatorie

Izolare

- pe mediul Lowenstein-Jensen - se toarnă în tuburi în pantă, iar după însămânţare tuburile se parafinează pentru a împiedica deshidratarea pe perioada incubării

- incubare la 37°C, 5-10% CO2 în prima săptămână, până la 90 de zile

Identificare

- caractere de cultură

- Crestere eugonică ( M. Tuberculosis, M. africanum)

- creste în 2-6 săptămâni

- colonii de tip R, neregulate, uscate, conopidiforme, culoare alb-gălbuie

- Creştere disgonică( M. Bovis), colonii mici, de tip S, alb-gălbui, care apar după 4-8 săptămâni

- Mycobacteriile saprofite- creştere rapidă , după 3-7 zile formează colonii mici, de tip S, rareori de tip R sau cu aspect intermediar

- Identificarea biochimică :

- testul catalazei la 680 C,

- testul producerii de niacină,

- reducerea nitratului,

- hidroliza Tween 80

- susceptibilitatea la PAS ( acidul p-amino-salicilic)

- toleranţa la NaCl 5%.

- Alte metode de identificare: metoda PCR

- antibiograma

- Antibiogramele pe mediu solid, indiferent de metodă, presupun compararea dezvoltării bacililor inoculaţi pe un mediu martor fără antibiotice cu cea pe medii cu antibiotice incluse.

- Antibiograma directă se realizează prin însămânţarea unui inocul omogenizat şi decontaminat din produsul patologic bogat în bacili. Rezultatele -în 4 săptămîni şi populaţia de bacili testată este reprezentativă pentru situaţia in vivo

- Antibiograma indirectă - testarea unui inocul standardizat din cultura obţinută în prealabil. Rezultatele - după 10 săptămâni;eficientă pentru produsele sărace în bacili;standardizarea este mai bună. Există mai multe metode: metoda concentraţiilor absolute, metoda proporţiilor, metoda raportului rezistenţelor

- Diagnosticul serologic - determinarea anticorpilor de tip Ig G şi Ig A anti-M( ELISA)

- Intradermoreacţia la tuberculoproteine ( IDR la PPD)

- se inoculează intradermic tuberculină purificată (PPD, 2 unităţi)

- citirea reacţiei se face după 72h

- este o IDR alergică:

- Anergicii ( IDR ≤ 9mm) se consideră neinfectaţi.

- Alergicii ( ≥ 10 mm în absenţa cicatricei vaccinale şi ≥ 15 mm în prezenţa cicatricei vaccinale ) sunt controlaţi radiologic.

- induraţii locale.

- reacţia se interpretează în funcţie de mărimea si intensitatea induraţiei