Cuprins
- INTRODUCERE 4
- CAPITOLUL 1. CRIZELE FINANCIAR - BANCARE ȘI ACTIVITATEA ECONOMICĂ REALĂ 5
- 1.1. Impactul globalizării asupra activității bancare 5
- 1.2. Conceptul de criză financiar - bancară la nivel internațional 11
- 1.3. Cauzele crizelor financiar - bancare. Particularități ale crizelor generate de COVID19 13
- 1.4. Măsuri de prevenire a eșecurilor viitoare în managementul riscului 15
- CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ PRIVIND ROLUL BĂNCILOR CENTRALE ÎN CONTEXTUL CRIZELOR FINANCIARE INTERNAȚIONALE 18
- 2.1. Tendințe în activitatea bancară europeană 18
- 2.2. Particularități ale sistemului financiar - bancar din România 29
- 2.3. Rolul Băncii Centrale Europene (BCE) în gestionarea crizelor financiare și a consecințelor crizei generate de COVID19 37
- 2.4. Sistemele bancare post-pandemie - față în față cu noi reglementări internaționale 38
- 2.5. Necesitatea consolidării Uniunii Bancare Europene 42
- CONCLUZII 45
- BIBLIOGRAFIE 46
Extras din licență
INTRODUCERE
Crizele financiar-bancare reprezintă una dintre cele mai complexe provocări cu care se confruntă economia globală în era globalizării. Impactul acestor crize asupra activității economice reale este semnificativ și poate genera consecințe majore asupra bunăstării societății. În contextul actual, criza generată de pandemia COVID-19 a adus în prim-plan noi particularități și provocări.
Capitolul 1 al lucrării se concentrează pe analiza impactului globalizării asupra activității bancare, definirea conceptului de criză financiar-bancară la nivel internațional și identificarea cauzelor acestor crize, cu o atenție specială acordată particularităților crizei declanșate de pandemia COVID-19. Totodată, se explorează măsurile de prevenire a eșecurilor viitoare în managementul riscului, pentru a îmbunătăți rezistența sistemului financiar în fața șocurilor economice.
Capitolul 2 prezintă un studiu de caz privind rolul băncilor centrale în contextul crizelor financiare internaționale, cu o analiză a tendințelor în activitatea bancară europeană și a particularităților sistemului financiar-bancar din România. De asemenea, lucrarea se concentrează asupra rolului crucial al Băncii Centrale Europene (BCE) în gestionarea crizelor financiare și a consecințelor specifice crizei provocate de pandemia COVID-19. O atenție deosebită este acordată și analizei sistemelor bancare post-pandemie, care se confruntă cu noi reglementări internaționale și cu necesitatea consolidării Uniunii Bancare Europene.
Această lucrare urmărește să ofere o analiză cuprinzătoare a impactului crizelor financiar-bancare asupra economiei reale, identificând cauzele și particularitățile crizelor generate de pandemia COVID-19. Totodată, se va explora rolul vital al băncilor centrale în gestionarea acestor crize și importanța adoptării de măsuri adecvate pentru prevenirea eșecurilor viitoare în managementul riscului. Prin studiul de caz privind activitatea bancară europeană și particularitățile sistemului financiar-bancar din România, lucrarea va oferi o perspectivă relevantă asupra situației în context internațional și local.
În cele din urmă, analiza detaliată a rolului Băncii Centrale Europene (BCE) și a necesității consolidării Uniunii Bancare Europene va sublinia importanța cooperării internaționale și a stabilirii unor reglementări adecvate pentru asigurarea stabilității financiare și economice într-un mediu globalizat și interconectat.
CAPITOLUL 1. CRIZELE FINANCIAR - BANCARE ȘI ACTIVITATEA ECONOMICĂ REALĂ
1.1. IMPACTUL GLOBALIZĂRII ASUPRA ACTIVITĂȚII BANCARE
Guvernele se confruntă din ce în ce mai mult cu sarcina de a păstra efectele pozitive ale integrării globale crescute, gestionând în același timp multiplele efecte secundare ale acestora. Această secțiune analizează efectele globalizării asupra inflației și a stabilității financiare, precum și rolul băncilor centrale. Concluzia este că băncile centrale sunt departe de a fi imune la forțele globalizării și ar trebui să continue să evolueze și să își reevalueze rolul și instrumentele într-o lume în schimbare.
Globalizarea a fost o forță puternică în ce privește schimbarea care a crescut productivitatea și a jucat un rol esențial în scoaterea a milioane de oameni din sărăcie pe piețele emergente. Guvernele se confruntă din ce în ce mai mult cu provocarea de a păstra beneficiile globalizării, gestionând în același timp efectele secundare ale acesteia. În această secțiune, subliniez faptul că nici băncile centrale nu sunt imune la forțele globalizării în cel puțin trei dimensiuni.
În primul rând, globalizarea poate avea un impact asupra inflației. În al doilea rând, aceasta poate complica rolul băncilor centrale în susținerea stabilității financiare. În cele din urmă, globalizarea poate influența băncile centrale în moduri mai subtile și mai indirecte. Trec în revistă fiecare aspect pe baza dovezilor recente și a literaturii academice.
În literatura de specialitate recentă din domeniul finanțelor internaționale s-a subliniat faptul că globalizarea a făcut ca inflația să devină mai dependentă de factorii internaționali și a pus sub semnul întrebării utilitatea modelelor economice standard. Studiile recente au arătat, de asemenea, că globalizarea afectează inflația prin intermediul mai multor canale suplimentare care pot contribui la explicarea lipsei presiunilor inflaționiste în faza de redresare de după criza financiară mondială. În special, marja de manevră externă poate influența inflația internă prin reducerea puterii de negociere a forței de muncă. Globalizarea a redus și mai mult puterea de negociere a lucrătorilor, deoarece firmele își pot externaliza cunoștințele tehnologice.
Este posibil ca extinderea lanțurilor valorice globale să fi sporit, de asemenea, relevanța economică a marjei de manevră la nivel mondial pentru inflația internă prin creșterea legăturilor internaționale. Nu în ultimul rând, există dovezi potrivit cărora creșterea expunerilor comerciale explică scăderea capacității de reacție a inflației agregate la fluctuațiile producției între sectoare. Constatările de mai sus conduc la întrebarea mai generală dacă globalizarea duce la o mai mare corelație a variabilelor macroeconomice și financiare, a căror evaluare este esențială pentru conducerea politicii monetare.
În teorie, acest lucru nu este neapărat așa, deoarece, pe de o parte, integrarea crește gradul de interdependență globală, dar, pe de altă parte, favorizează specializarea economică și împărțirea riscurilor. În ansamblu, dovezile empirice susțin totuși o legătură pozitivă între integrarea comercială și financiară și co-mișcările internaționale. În acest context, o simplă analiză de corelație relevă câteva fapte stilizate interesante. În figurile 1 și 2 sunt prezentate corelațiile bilaterale medii ale principalelor variabile reale și financiare în timpul unei perioade de globalizare relativ scăzută (înainte de 2003) și ridicată (după 2003, fără anii crizei financiare mondiale).
În ambele perioade, putem constata următorul aspect: corelațiile între țări sunt mai mari decât în modelele economice standard. Această sincronizare internațională a crescut în general și mai mult odată cu aprofundarea integrării economice și financiare, dar nu pentru toate variabilele. În timp ce creșterea a fost deosebit de importantă în cazul variabilelor reale și al randamentelor bursiere, s-a înregistrat chiar o ușoară scădere în cazul inflației globale și al condițiilor financiare între cele două eșantioane.
Bibliografie
1 Academia - Chapter Twenty-Seven, The Credit Crisis of 1772/3 in the Atlantic World, pp. 491-492, https://www.academia.edu/20933889/CHAPTER_TWENTY_SEVEN_THE_CREDIT_CRISIS_OF_1772_3_IN_THE_ATLANTIC_WORLD, accesat în 31 iulie 2023
2 Agur I - Populism and central bank independence: Comment, în Open Economies Review 29(3), 2018
3 Arregui N, Elekdag S, Gelos R G, Lafarguette R, Seneviratne D - Can countries manage their financial conditions amid globalization?, IMF Working Papers 18/15, 2018
4 Auer R, Borio C, Filardo A - The globalisation of inflation: the growing importance of global value chains, BIS Working Paper 602, 2017
5 Bagehot W - Lombard Street: A Description of the Money Market (1 ed.)., Scribner, Armstong & Co. New York, 2014
6 Baldwin R - The Great Convergence: information technology and the new globalisation, Harvard University Press, 2016
7 Baxter M, Kouparitsas M - Determinants of business cycle comovement: a robust analysis, în Journal of Monetary Economics 52(1), 2005, pp. 113-157
8 BCE - https://www.ecb.europa.eu/pub/financial-stability/fsr/html/index.en.html#/search/banking%20forcasts%202024/1, accesat în 28 august 2023
9 BCE, https://www.bankingsupervision.europa.eu/ecb/pub/pdf/ssm.supervisorybankingstatistics_first_quarter_2023_202307~43c5bf1395.en.pdf, accesat în 25 august 2023
10 BCE, https://www.ecb.europa.eu/pub/financial-stability/fsr/html/ecb.fsr202305~65f8cb74d7.en.html, accesat în 25 august 2023
11 Beck R, Ferrari M, Groeger H - The best of both worlds - mitigating the side effects of financial globalisation, Working Paper, European Central Bank, 2020
12 BNR - Raport asupra stabilității financiare iunie 2023 Anul VIII (XVIII), nr. 14 (24) Serie nouă, p. 62
13 Boar C, Holden H, Wadsworth A - Impending arrival - a sequel to the survey on central bank digital currency, în BIS Papers, 2020
14 Bonatti L., Fracasso A., Tamborini R. - COVID-19 and the Future of Quantitative Easing in the Euro Area: Three Scenarios with a Trilemma, în Department of Economics and Management No. 2020/11, Department of Economics and Management
15 Broner F, Ventura J - Globalization and risk sharing, în The Review of Economic Studies 78(1): 2011
16 Buehler K., Conjeaud O, Giudici V, Samandari H, Serino L, Vettori M, White O - Leadership in the time of coronavirus: COVID-19 response and implications for banks în McKinsey Insigh, 2020
17 Caprio G, Klingebiel D - Bank Insolvencies: Cross-Country Experience, în Policy Research Working Paper No.1620. World Bank, Washington, DC, 1996
18 Carletti, S. Claessens, A. Fatas, X. Vives - The bank business model in the postCovid-19 world. în The Future of Banking, 2/2020
19 Carney M - Inflation in a globalised world, remarks at Economic Policy Symposium hosted by the Federal Reserve Bank of Kansas City, Jackson Hole, Wyoming, 29 August 2015, 2015
20 Caruana J - Beyond zero rates and unconventional monetary policy, panel remarks at the Sixth Annual Conference organised by the Central Reserve Bank of Peru and the Reinventing Bretton Woods Committee, on “Monetary and financial shifts: challenges and possible outcomes”, Lima, 2015
21 Cesa-Bianchi A, Martin F E, Thwaites G - Foreign booms, domestic busts: The global dimension of banking crises, în Journal of Financial Intermediation 37, 2019
22 Ciccarelli M, Mojon B - Global inflation, în Review of Economic Statistics 92(3), 2010
23 Čihîk M, Demirgüç-Kunt A, Martínez Pería M S, Mohseni-Cheraghlou A - Bank Regulation and Supervision around the World: A Crisis Update, în Policy Research Working Paper 6286, World Bank, Washington, DC, 2012
24 Čihîk M, Schaeck K - How well do aggregate prudential ratios identify banking system problems?, în Journal of Financial Stability, 6(3), 2010ÂÂ
25 Cœuré B - Monetary policy in the crisis - Confronting short-run challenges while anchoring long-run expectations, în Speech at the Journées de l’AFSE 2013, Université d’Orléans, 17 Mai 2013
26 Coleman T S - Milton Friedman, Anna Schwartz, and A Monetary History of the US, Harris School of Public Policy, University of Chicago, 2019
27 Corrigan E G - A Perspective on Recent Financial Disruptions, în Quarterly Review, Federal Reserve Bank of New York, 2020
28 Crouhy M - Risk Management Failures During the Financial Crisis, 2011, 10.1002/9781118266588.ch36, accesat în 31 iulie 2023
29 de Juan Aristóbulo - From Good to Bad Bankers, https://link.springer.com/book/10.1007/978-3-030-11551-7, accesat în 1 august 2023
30 Demary M. - Will COVID-19 cause insolvencies, zombification or debt deleveraging? în IW-Kurzbericht, No. 3/2021
31 Demirgüç-Kunt A, Detragiache E - The Determinants of Banking Crises in Developing and Developed Countries, în IMF Staff Papers 45, 1997
32 Downes P, Vaez-Zadeh R - The Evolving Role of Central Banks, International Monetary Fund, https://doi.org/10.5089/9781557751850.071, accesat în 31 iulie 2023
33 European Central Bank - The economic implications of rising protectionism: a euro area and global perspective, în ECB Economic Bulletin, Issue 3, 2019
34 FMI - Banking Sector Regulatory and Supervisory Response to Deal with Coronavirus Impact, IMF Special Series on COVID-19, 2020
35 FMI - Issues in the Establishment of Asset Management Companies, IMF Policy Discussion Paper, 2020
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sisteme bancare contemporane - Tendinte si perspective la nivelul UE-27.docx