Sisteme bancare contemporane - Tendințe și perspective la nivelul UE-27

INTRODUCERE

Crizele financiar-bancare reprezintă una dintre cele mai complexe provocări cu care se confruntă economia globală în era globalizării. Impactul acestor crize asupra activității economice reale este semnificativ și poate genera consecințe majore asupra bunăstării societății. În contextul actual, criza generată de pandemia COVID-19 a adus în prim-plan noi particularități și provocări.

Capitolul 1 al lucrării se concentrează pe analiza impactului globalizării asupra activității bancare, definirea conceptului de criză financiar-bancară la nivel internațional și identificarea cauzelor acestor crize, cu o atenție specială acordată particularităților crizei declanșate de pandemia COVID-19. Totodată, se explorează măsurile de prevenire a eșecurilor viitoare în managementul riscului, pentru a îmbunătăți rezistența sistemului financiar în fața șocurilor economice.

Capitolul 2 prezintă un studiu de caz privind rolul băncilor centrale în contextul crizelor financiare internaționale, cu o analiză a tendințelor în activitatea bancară europeană și a particularităților sistemului financiar-bancar din România. De asemenea, lucrarea se concentrează asupra rolului crucial al Băncii Centrale Europene (BCE) în gestionarea crizelor financiare și a consecințelor specifice crizei provocate de pandemia COVID-19. O atenție deosebită este acordată și analizei sistemelor bancare post-pandemie, care se confruntă cu noi reglementări internaționale și cu necesitatea consolidării Uniunii Bancare Europene.

Această lucrare urmărește să ofere o analiză cuprinzătoare a impactului crizelor financiar-bancare asupra economiei reale, identificând cauzele și particularitățile crizelor generate de pandemia COVID-19. Totodată, se va explora rolul vital al băncilor centrale în gestionarea acestor crize și importanța adoptării de măsuri adecvate pentru prevenirea eșecurilor viitoare în managementul riscului. Prin studiul de caz privind activitatea bancară europeană și particularitățile sistemului financiar-bancar din România, lucrarea va oferi o perspectivă relevantă asupra situației în context internațional și local.

În cele din urmă, analiza detaliată a rolului Băncii Centrale Europene (BCE) și a necesității consolidării Uniunii Bancare Europene va sublinia importanța cooperării internaționale și a stabilirii unor reglementări adecvate pentru asigurarea stabilității financiare și economice într-un mediu globalizat și interconectat.

CAPITOLUL 1. CRIZELE FINANCIAR - BANCARE ȘI ACTIVITATEA ECONOMICĂ REALĂ

1.1. IMPACTUL GLOBALIZĂRII ASUPRA ACTIVITĂȚII BANCARE

Guvernele se confruntă din ce în ce mai mult cu sarcina de a păstra efectele pozitive ale integrării globale crescute, gestionând în același timp multiplele efecte secundare ale acestora. Această secțiune analizează efectele globalizării asupra inflației și a stabilității financiare, precum și rolul băncilor centrale. Concluzia este că băncile centrale sunt departe de a fi imune la forțele globalizării și ar trebui să continue să evolueze și să își reevalueze rolul și instrumentele într-o lume în schimbare.

Globalizarea a fost o forță puternică în ce privește schimbarea care a crescut productivitatea și a jucat un rol esențial în scoaterea a milioane de oameni din sărăcie pe piețele emergente. Guvernele se confruntă din ce în ce mai mult cu provocarea de a păstra beneficiile globalizării, gestionând în același timp efectele secundare ale acesteia. În această secțiune, subliniez faptul că nici băncile centrale nu sunt imune la forțele globalizării în cel puțin trei dimensiuni.

În primul rând, globalizarea poate avea un impact asupra inflației. În al doilea rând, aceasta poate complica rolul băncilor centrale în susținerea stabilității financiare. În cele din urmă, globalizarea poate influența băncile centrale în moduri mai subtile și mai indirecte. Trec în revistă fiecare aspect pe baza dovezilor recente și a literaturii academice.

În literatura de specialitate recentă din domeniul finanțelor internaționale s-a subliniat faptul că globalizarea a făcut ca inflația să devină mai dependentă de factorii internaționali și a pus sub semnul întrebării utilitatea modelelor economice standard. Studiile recente au arătat, de asemenea, că globalizarea afectează inflația prin intermediul mai multor canale suplimentare care pot contribui la explicarea lipsei presiunilor inflaționiste în faza de redresare de după criza financiară mondială. În special, marja de manevră externă poate influența inflația internă prin reducerea puterii de negociere a forței de muncă. Globalizarea a redus și mai mult puterea de negociere a lucrătorilor, deoarece firmele își pot externaliza cunoștințele tehnologice.

Este posibil ca extinderea lanțurilor valorice globale să fi sporit, de asemenea, relevanța economică a marjei de manevră la nivel mondial pentru inflația internă prin creșterea legăturilor internaționale. Nu în ultimul rând, există dovezi potrivit cărora creșterea expunerilor comerciale explică scăderea capacității de reacție a inflației agregate la fluctuațiile producției între sectoare. Constatările de mai sus conduc la întrebarea mai generală dacă globalizarea duce la o mai mare corelație a variabilelor macroeconomice și financiare, a căror evaluare este esențială pentru conducerea politicii monetare.

În teorie, acest lucru nu este neapărat așa, deoarece, pe de o parte, integrarea crește gradul de interdependență globală, dar, pe de altă parte, favorizează specializarea economică și împărțirea riscurilor. În ansamblu, dovezile empirice susțin totuși o legătură pozitivă între integrarea comercială și financiară și co-mișcările internaționale. În acest context, o simplă analiză de corelație relevă câteva fapte stilizate interesante. În figurile 1 și 2 sunt prezentate corelațiile bilaterale medii ale principalelor variabile reale și financiare în timpul unei perioade de globalizare relativ scăzută (înainte de 2003) și ridicată (după 2003, fără anii crizei financiare mondiale).

În ambele perioade, putem constata următorul aspect: corelațiile între țări sunt mai mari decât în modelele economice standard. Această sincronizare internațională a crescut în general și mai mult odată cu aprofundarea integrării economice și financiare, dar nu pentru toate variabilele. În timp ce creșterea a fost deosebit de importantă în cazul variabilelor reale și al randamentelor bursiere, s-a înregistrat chiar o ușoară scădere în cazul inflației globale și al condițiilor financiare între cele două eșantioane.